Pentru a stabili prioritățile de cooperare regională post-2020 în domeniul protecției mediului și schimbărilor climatice, Republica Moldova a participat împreună cu țările membre ale Uniunii Europene, la cea de-a treia reuniune ministerială a Parteneriatului Estic pentru mediu și acțiuni climatice.

Ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Ion Perju, Secretarul de Stat, Valentina Ţapeș și Consilierul de Nivel Înalt al Uniunii Europene pe domeniul Tranziției Verzi (Green Transition), Justina Grigaraviciene, au reprezentat țara.

„Republica Moldova a fost una dintre primele țări din lume care a actualizat contribuția națională determinată și a sporit obiectivul necondiționat de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 70% sub nivelul din 1990 până în anul 2030, care ar putea fi redus la 88 % cu suport tehnic, financiar și tehnologic. Actualizarea contribuției naționale determinate a fost realizat cu sprijinul proiectului regional EU4Climate. Pentru a atinge obiectivele climatice, țara noastră se află în proces de actualizare a Strategiei de dezvoltare a emisiilor reduse până în 2030, elaborarea Planului național pentru energie și climă și a programului de adaptare la schimbările climatice”, a comunicat Ion Perju.

Potrivit reprezentanților Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, oficialii europeni au apreciat rezultatele în actualizarea contribuției naționale determinate de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și sporirea eforturilor de adaptare la schimbarea climei în Republica Moldova, Georgia și Armenia.

Totodată, în cadrul reuniunii o importanță deosebită a fost acordată Pactului verde european, angajamentelor de atingere a țintelor de neutralitate climatică până în anul 2050, implementării Acordului de la Paris și Agendei 2030, stopării pierderii biodiversității, reducerii poluării mediului, promovării investițiilor publice și private verzi, recuperării post-COVID, etc.

„Evenimentul s-a încheiat cu adoptarea de către miniștri de mediu din țările Parteneriatului estic și țările membre ale Uniunii Europene a concluziilor celei de-a treia reuniuni ministeriale a Parteneriatului Estic pentru mediu și acțiuni climatic, document ce include acțiuni imediate pentru realizarea celor convenite în cadrul evenimentului”, este menționat în comunicat.

Oficialii au decis să evalueze progresele în ceea ce privește cooperarea dintre UE și partenerii Parteneriatului Estic la nivel de miniștri o dată la doi ani.

#actiuni climatice #mediu #Republica Moldova #UE

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.