Comisia Europeană va debursa un sprijin financiar de 72,5 milioane de euro Republicii Moldova, ca parte a operațiunii de asistență macrofinanciară pentru țară, aflată în curs de desfășurare. Astăzi, Moldova a primit un împrumut de 50 de milioane EUR, iar până la sfârșitul lunii va urma o nouă tranșă de 22,5 milioane EUR sub formă de grant, scrie într-un comunicat emis presei miercuri seara, 25 octombrie curent.

Asistența reprezintă un sprijin suplimentar pentru Moldova, a cărei economie a fost grav afectată de consecințele războiului de agresiune al Rusiei asupra Ucrainei și care se confruntă în continuare cu provocări legate de securitatea energetică. Acest sprijin financiar va ajuta țara să acopere o parte din necesitățile sale de finanțare suplimentare în 2023, va susține stabilitatea macroeconomică și va asigura continuarea reformelor, alături de programul în curs de desfășurare al Fondului Monetar Internațional pentru Moldova. De asemenea, această asistență financiară va ajuta Moldova să avanseze în parcursul său european.

Acordarea acestui sprijin vine după ce Comisia Europeană a constatat că Moldova și-a îndeplinit angajamentele politice relevante convenite cu UE. Moldova a înregistrat progrese aferente îmbunătățirii securității energetice prin adoptarea unui plan de acțiune pentru iarna ce urmează. Acest lucru este deosebit de important, având în vedere provocările actuale legate de securitatea energetică din țară. Moldova a consolidat, de asemenea, guvernanța în sectorul public și a avansat în domeniul statului de drept, realizând progrese în ocuparea posturilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii și al Consiliului Superior al Procurorilor. Totodată, Moldova a făcut pași importanți în direcția îmbunătățirii mediului de afaceri din țară, prin adoptarea unui nou program de antreprenoriat și a unei strategii de transformare a digitalizării.

Operațiunea de asistență macrofinanciară pentru Moldova, aflată în curs de desfășurare, are o valoare totală de până la 295 de milioane de euro, din care 220 de milioane de euro sub formă de împrumuturi și 75 de milioane de euro sub formă de granturi. Aceasta include o majorare în valoare de până la 145 de milioane de euro adoptată de Parlamentul European și de Consiliu în iunie 2023, din care 72,5 milioane de euro urmează să fie transferate Republicii Moldova până la sfârșitul lunii octombrie.

Până la sfârșitul lunii octombrie, Moldova va primi 172,5 milioane de euro prin această operațiune. În funcție de progresele înregistrate privind condițiile de politici convenite, vor urma și alte debursări.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Comisia Europeană #împrumut #Republica Moldova #UE

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.