Pașaportul Republicii Moldova s-a situat pe locul 48 în clasamentul actualizat de pașapoarte Henley & Partners. Deținătorii acestuia pot călători fără viză sau cu viză la sosire în 121 de țări, ceea ce reprezintă un avans de o poziție față de anul precedent.

Conform datelor Henley Passport Index, Republica Moldova și-a îmbunătățit indicatorii de mobilitate internațională, menținând un nivel stabil de acces al cetățenilor săi în țări din Europa, Asia și America Latină, scrie IPN.

În ultimii zece ani, țara noastră a demonstrat o creștere graduală. În anul 2013, Moldova era pe locul 68, însă după introducerea regimului liberalizat de vize cu Uniunea Europeană în 2014, a urcat pe locul 46. De atunci, clasamentul său a fluctuat între locurile 45 și 50, reflectând stabilitatea politicii sale externe și extinderea treptată a acordurilor de liberalizare a vizelor, potrivit sursei citate.

Astfel, în acest an, în clasament, Republica Moldova este situată între Albania, de pe locul 47, și Venezuela, care este pe locul 49. Acestea sunt și înaintea Federației Ruse, care este pe locul 50. Iar România și Ucraina se regăsesc mai sus în clasament, pe locul 13 și 33, respectiv.

Singapore își menține și în 2025 poziția de lider în clasamentul pașapoartelor. Pe locurile următoare se află Coreea de Sud și Japonia. Dintre statele europene, în top se regăsesc Germania, Italia, Spania, Franța și Elveția.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Henley Passport Index este utilizat de Guverne, grupuri de experți și investitori drept indicator al legăturilor diplomatice și economice.

#clasament #Moldova #pașaport #tari

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.