Republica Moldova nu se va confrunta în acest an cu o nouă criză a gazelor, dă asigurări ministrul Energiei, Dorin Junghietu. Oficialul a declarat, într-un interviu pentru Euronews, că țara noastră importă în prezent tot volumul necesar de gaze din România sau prin România, după ce gazoductul Iași–Ungheni a pus bazele independenței energetice.

Junghietu a adăugat că, până la sfârșitul anului, vor fi finalizate lucrările de montare a pilonilor pentru noua linie electrică de înaltă tensiune, care va conecta Republica Moldova la sistemul energetic al României și, implicit, la piața europeană de energie. Rețeaua, numită și „Linia independenței energetice”, va permite Chișinăului să acopere integral consumul de energie din România sau din Uniunea Europeană, în caz de necesitate.

„Configurația sistemului energetic din anii ’60-’70 ai secolului trecut a fost gândită astfel încât Moldova să fie permanent prizonierul unei singure surse de aprovizionare atât cu energie electrică, cât și cu gaze. Dacă ne întoarcem un pic mai aproape, din 2021, Federația Rusă a folosit permanent energia ca pe o armă împotriva Republicii Moldova. Ba ne opreau gazul, ba îl porneau, ba semnau contractul pe 31 decembrie. Acest amestec al Rusiei a fost ca un motor pentru noi de a lua decizii sigure și foarte solide pentru a ne consolida siguranța și independența energetică”, a spus Dorin Junghietu.

Oficialul a menționat că diversificarea surselor de gaze și deschiderea pieței către companii europene au schimbat fundamental securitatea energetică a țării. Începând cu 1 ianuarie 2025, după ce Ucraina nu a mai prelungit contractul de tranzit al gazelor rusești, acestea nu au mai ajuns în regiunea transnistreană, ceea ce a pus capăt dependenței de energia electrică produsă la Centrala de la Cuciurgan.

„Faptul că progresăm cu liberalizarea pieței și că deja sunt mai multe companii din România, din Europa, care își iau licență și vor să participe la piața gazelor din Republica Moldova este un semnal bun, e un semnal extrem de bun, arată predictibilitate, arată că piața este transparentă și arată că există potențial. (…) Odată cu darea în exploatare a conectorului de gaze al conductei de gaze Iași-Ungheni, acela a fost unul dintre primii pași pentru a consolida siguranța energetică. Deci noi am diversificat sursele de aprovizionare cu gaze a Republicii Moldova. Ăla a fost primul pas. În același timp, în contractele anterioare, gazul pleca în regiunea transnistreană, la faimoasa Centrală de la Cuciurgan, care ardea gazul ăsta aproape gratis, să spunem, deși el avea un preț politic plecat la Gazprom, ei produceau energie electrică și noi o achiziționam cu faimosul preț de 60 euro/megawatt. Începând cu 01/01/2025, situația s-a schimbat, Ucraina nu a mai prelungit contractul de tranzit al gazelor și, corespunzător, gazele nu au mai ajuns în regiunea transnistreană, deși Rusia avea o rută”, a punctat ministrul.

Postul public tv amintește că, pe 10 septembrie, Dorin Junghietu a anunțat că autoritățile au achiziționat, prin intermediul SA „Energocom”, peste 90% din necesarul planificat de gaze naturale pentru anul gazier 2025-2026, inclusiv acoperirea necesarului pentru sezonul de iarnă. Potrivit oficialului, stocurile de siguranță însumează 47 de milioane de metri cubi de gaze, care urmează să fie majorate la 50 de milioane de metri cubi până la 1 octombrie.

Dorin Junghietu a mai menționat că depozitarea în Ucraina nu comportă riscuri suplimentare, întrucât gazele sunt păstrate în subterane securizate. În total, rezervele contractate pentru anul gazier 2025-2026, care începe la 1 octombrie 2025 și se încheie la 30 septembrie 2026, se ridică la aproximativ 700 de milioane de metri cubi de gaze.

Ministrul Energiei a mai declarat că stocurile vor acoperi necesarul pentru consumul intern de pe malul drept al Nistrului.

#gaze naturale #Moldova

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.