În 2004, în Republica Moldova s-au născut 38.000 de copii. Astăzi, la 21 de ani distanță, doar 14.600 dintre ei mai sunt în țară, transmite BANI.MD. Cifrele date nu reflectă doar un fenomen demografic, ci un eșec sistemic al statului de a oferi tinerilor motive reale să rămână și să-și construiască un viitor acasă, avertizează economistul Veaceslav Ioniță, într-o analiză publicată pe blogul său.

„Nu este doar o statistică rece – este o radiografie dureroasă a eșecului nostru colectiv. Statul investește zeci de mii de euro în educația fiecărui copil, iar apoi îl pierde definitiv”, a declarat Ioniță.

Potrivit analizei, peste 60% dintre copiii născuți în 2004 au părăsit Republica Moldova până la vârsta de 22 de ani. Fenomenul nu este natural, ci structural, accelerat de lipsa de oportunități și de o administrație publică ineficientă.

La vârsta de 6 ani, 35.400 din cei 38.000 erau încă în țară. La liceu (2020), mai rămâneau doar 27.100 – o treime deja dispăruseră, la 22 de ani (2026), vor rămâne doar 17.800, iar la 26 de ani (2031), vor fi în țară doar 14.600 – mai puțin de 40%, transmite sursa citată.

Statul cheltuie peste 30.000 euro pentru educația unui tânăr până la 22 ani, iar în cazul generației 2004, înseamnă 750 de milioane de euro investiți într-o generație care a plecat în proporție de peste 60%.

„Fiecare tânăr plecat înseamnă 25–30 de ani de contribuții fiscale pierdute. Cu o medie anuală de 4.000 euro, Moldova pierde între 100.000 și 120.000 euro per individ. Multiplicați cu zeci de mii de tineri – și veți înțelege dimensiunea colapsului economic”, a afirmat Veaceslav Ioniță.

De asemenea, economistul susține că este criză de forță de muncă calificată – sectoare precum sănătatea, educația și IT-ul sunt profund afectate, dar există și o presiune pe sistemul de pensii – mai puțini contribuabili, mai mulți beneficiari.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Soluțiile propuse de Ioniță vizează stimulentele pentru revenire: burse, credite pentru locuințe, scutiri fiscale. Educație conectată la piața muncii – competențe aplicabile în țară, relatează BANI.MD. Reformă administrativă profundă – digitalizare, meritocrație, eficiență. Contract social cu tinerii – nu doar să li se ceară să rămână, ci să li se ofere un viitor demn și predictibil.

#copii #Moldova #naștere

Premierul Vasile Tofan a prezentat miercuri, 9 septembrie, un concept de dereglementare și simplificare a controalelor pentru mediul de afaceri. Documentul urmează să fie transpus în proiecte de lege și hotărâri de Guvern.

Inițiativa vine după ce, la prima ședință a Guvernului, premierul a cerut Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării să propună soluții pentru reducerea regulilor și procedurilor care nu mai sunt necesare, dar și pentru schimbarea modului în care statul controlează firmele.

Potrivit premierului, analiza a scos la iveală prea multe acte, aprobări și proceduri care se repetă, dar și controale care se suprapun sau sunt efectuate prea des.

În total, sunt propuse modificări la aproximativ 100 de acte normative. Totodată, autoritățile analizează circa 80 de acte permisive pentru a stabili care pot fi eliminate sau înlocuite cu simple notificări.

Au fost identificate și 172 de proceduri cu caracter permisiv care nu se regăsesc în Nomenclatorul actelor permisive. Acestea urmează să fie justificate și incluse în nomenclator sau transformate în proceduri de notificare.

Premierul a mai atras atenția asupra numărului mare de instituții care pot interveni în activitatea economică. În prezent, există 19 organe de control, 36 de autorități cu competențe contravenționale și cinci organe de investigare.

Ce se va schimba pentru firme

Una dintre propuneri este simplificarea procedurilor pentru construcțiile agricole și energetice de mici dimensiuni din extravilan. În prezent, pentru o construcție precum un depozit, o hală sau un frigider, procedura poate ajunge la cel puțin 26 de etape și poate dura între 7 și 12 luni.

De asemenea, autorizația sanitar-veterinară și certificatul de înregistrare în domeniul siguranței alimentelor nu vor mai trebui refăcute doar pentru că este prelungit contractul de chirie. Dacă activitatea și condițiile nu se schimbă, documentele ar urma să rămână valabile.

Statele de personal nu vor mai fi obligatorii pentru companii. Acestea vor putea fi întocmite în continuare de firmele care consideră că le sunt utile.

Se propune și digitalizarea documentelor și a instruirii în domeniul securității și sănătății în muncă. Astfel, instruirea va putea fi făcută online, inclusiv cu semnătură electronică, fără ca evidențele să fie ținute obligatoriu pe hârtie.

În domeniul construcțiilor, investitorii nu vor mai trebui să meargă personal la mai multe instituții pentru a colecta avize. Autoritățile ar urma să obțină între ele documentele necesare.

Totodată, clădirea și rețelele care o deservesc ar putea fi autorizate printr-o singură procedură, în locul mai multor autorizări separate.

O altă propunere este recunoașterea acreditărilor europene pentru laboratoarele medicale. Astfel, un laborator acreditat în cadrul sistemului european nu va mai trebui să treacă printr-o procedură similară în Republica Moldova.

Se propune și eliminarea plăcilor galbene de înmatriculare pentru vehiculele care efectuează transport public de pasageri. Potrivit conceptului, acestea presupun costuri și proceduri suplimentare, fără să aducă beneficii clare pentru siguranța pasagerilor.

Mai multe formulare și registre ar urma să fie simplificate și trecute în format electronic.

Controale mai puține și mai bine țintite

O altă parte a reformei vizează controalele de stat. Ideea este ca firmele cu risc redus și un istoric bun să nu fie controlate la fel de des ca întreprinderile cu risc ridicat sau cu încălcări repetate.

Din 22 iulie până la 6 septembrie, la adresa controale@gov.md au fost primite peste 200 de sesizări de la antreprenori. Dintre acestea, 63 au vizat bariere de reglementare, proceduri birocratice sau taxe, iar 38 au fost despre controale ale statului.

Potrivit datelor prezentate de premier, aproape 74% dintre sesizările referitoare la controale au vizat Serviciul Fiscal și Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor.

Printre problemele reclamate de antreprenori se numără controalele fiscale inopinate sau repetate, sancțiunile considerate prea mari, cerințele pentru micii producători și solicitarea repetată a acelorași documente.

Guvernul propune ca, pe viitor, controalele să fie mai mult planificate și bazate pe nivelul de risc. Pentru controlul fiscal ar urma să existe un plan anual clar și o metodologie publică de clasificare a riscurilor.

De asemenea, vor fi stabilite limite mai clare pentru durata și frecvența controalelor, iar inspectorii ar urma să folosească liste de verificare, astfel încât firmele să știe ce anume este verificat.

Pentru încălcările care pot fi remediate rapid și nu prezintă un risc imediat, autoritățile propun ca firma să aibă posibilitatea de a corecta problema înainte de aplicarea unei sancțiuni disproporționate.

„Controlul trebuie să aibă scop de prevenție și conformare, nu de pedeapsă”, a declarat Vasile Tofan.

Premierul a precizat că standardele privind sănătatea, siguranța, protecția mediului și a consumatorilor nu vor fi eliminate. Reforma vizează în primul rând procedurile care se repetă, documentele inutile și aprobările care dublează alte acte.

Pachetele de dereglementare se află în etapa finală de expertiză. Ulterior, modificările care țin de hotărâri de Guvern vor fi înaintate spre aprobare, iar cele care necesită modificarea legilor vor fi transmise Parlamentului.