Republica Moldova ar fi pierdut cariera de piatră din Pervomaisc, regiunea Nicolaev, aceasta după ce autoritatea ucraineană, responsabilă pentru geologie și geodezie, a scos la licitație repetată pentru 20 octombrie 2021 dreptul de folosință pentru terenul cu piatră, care juridic se află în gestiunea Întreprinderii de stat subordonate țării noastre. Despre asta a bătut alarma fostul deputat al Platformei DA, Alexandru Slusari, după care a urmat reacția Agenției Proprietăți Publice (APP).

„Din sursele mele de încredere din Ucraina am aflat că Moldova de facto a pierdut cariera de piatră concasată din Pervomaisc, regiunea Nicolaev. Am rămas perplex … Apropo, conform cercetărilor geologice, rezervele de piatră de calitate înaltă se estimează în acest sector pentru aproximativ 180 de ani. La fel, am fost informat că dreptul pentru extragerea zăcământului cel mai probabil îl va obține compania oligarhului ucrainean Vladimir Prodivus, interesele căruia mulți ani au fost promovate în Moldova de Vladimir Andronache și omul lui la Agenția Proprietății Publice, Eugen Buzgan”, a acuzat Alexandru Slusari.

În aceeași zi, APP a venit cu o reacție pe pagina oficială de Facebook. Potrivit Agenției din Republica Moldova, despre licitație i s-a adus la cunoștință pe data de 5 octombrie curent. „APP a expediat imediat un demers cu solicitarea anulării licitației respective”.

Vineri, 15 octombrie curent, urma să fie organizată o ședință de lucru, sub conducerea viceprim-ministrului pentru reintegrare, Vlad Kulminski, pentru relansarea activității grupurilor sectoriale de lucru pe linia Comisiei mixte interguvernamentale moldo-ucrainene în domeniul colaborării economice și comerciale. Pe agenda discuțiilor se regăsește și situația creată la Î.S. „Cariera de piatră concasată din granit” din Pervomaisc.

Amintim că, în iarna acestui an, s-a aflat că Republica Moldova a rămas fără două cariere aflate pe teritoriul Ucrainei. Era vorba de Întreprinderea de Stat „Cariera de piatră concasată” din Pervomaisc și Întreprinderea de Stat „Cariera de pietriș și nisip” din Cernăuți. Atunci a fost sesizată Procuratura Generală, însă deocamdată nu se cunoaște dacă a fost pornită vreo urmărire penală și mai ales dacă această a generat în vreun rezultat.

#Pervomaisc #Ucraina

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.