Violența împotriva femeilor este puțin raportată către poliție și alte organizații, deoarece există o lipsă de încredere în instituțiile care ar trebui să ofere sprijin și servicii victimelor. Cel puțin asta arată datele studiului „Evaluarea răspunsului sistemului de justiție penală la cazurile de violență în familie”, realizat în patru regiuni ale țării: Criuleni, Soroca, Cimișlia și Comrat, de Centrul de Drept al Femeilor, în cadrul proiectului „Consolidarea eficienței și accesului la justiție în Moldova”, implementat de PNUD Moldova, cu suportul financiar al Suediei.

În anul 2020, autoritățile au fost sesizate în 12.970 de cazuri de violență în familie, cu peste 1100 de cazuri mai multe decât în anul 2019 și cu aproape 2000 de cazuri mai multe decât în anul 2018.

În pofida tendinței de creștere a numărului de adresări privind violenţa în familie, autorii studiului au menționat că numărul cauzelor penale intentate agresorilor este în scădere.

Printre alte constatări ale studiului sunt:

victimele violenței în familie provin din medii social defavorizate și cunosc foarte puțin despre serviciile care le sunt destinate;
sancțiunile prea blânde, aplicate pentru încălcarea ordinelor de restricție de urgență, îi încurajează pe agresori să recidiveze;
victimele nu au cunoștințele juridice necesare pentru a-și apăra drepturile, ceea ce le împiedică să se adreseze în instanța de judecată;
modul de organizare a proceselor de judecată nu oferă victimelor violenței în familie o protecție contra intimidărilor din partea altor participanți la proces, în special, atunci când victima este nevoită să aștepte începerea procesului sau deliberarea în holul judecătoriei;
informarea incorectă despre sancțiunile care pot fi aplicate agresorului;
miturile despre violența în familie;
dependența financiară de agresor și insuficiența surselor financiare necesare pentru deplasarea în centrul raional, pentru a accesa serviciile disponibile victimelor;
numărul insuficient de servicii gratuite acordate victimelor violenței în familie etc.

De asemenea, studiul a scos în evidență și faptul că, cel mai frecvent, victime ale violenței în familie sunt femeile. În urma violenței domestice, în anul 2020, la nivel național, au suferit 517 persoane, 64,4% dintre victime fiind femei.

„Violența împotriva femeilor este puțin raportată către poliție și alte organizații, deoarece există o lipsă de încredere în instituțiile care ar trebui să ofere sprijin și servicii victimelor. Rușinea, teama de agresor, precum și lipsa unui sprijin pe termen lung și practic, cum ar fi ajutorul pentru locuințe și ajutorul financiar, sunt obstacole care împiedică femeile să raporteze cazurile de violență în familie”, se arată în studiu.

Autorii au făcut mai multe recomandări care ar duce la scăderea numărului de cazuri de violență domestică, printre care:

desfășurarea campaniilor de informare a victimelor violenței în familie despre drepturile lor și modul de accesare a serviciilor de protecţie și asistenţă juridică, psihologică, socială și medicală;
elaborarea materialelor informaționale cu referire la modul de accesare de către victimele violenței în familie a asistenței juridice garantate de stat în regim offline și online;
crearea unei rețele de avocați care acordă asistență juridică garantată de stat;
instruirea medicilor de familie cu referire la examinarea și descrierea leziunilor victimelor violenței în familie;
crearea intrărilor separate pentru victime și agresori în instanțele de judecată, precum și amenajarea, în sediul instanțelor de judecată, a unor spații separate de așteptare pentru victimele violenței în familie.

În cadrul aceluiași proiect, au fost elaborate o broșură și foi volante în care sunt indicate toate serviciile accesibile la nivel de regiune de care pot beneficia victimele violenței în familie. Acestea sunt distribuite specialiştilor şi locuitorilor din Criuleni, Soroca, Cimișlia și Comrat.

#justitie #studiu #violenta in familie

Germania va trimite patru avioane de vânătoare Eurofighter ale Forțelor sale aeriene pentru a contribui la securitatea spațiului aerian al Letoniei în timpul alegerilor parlamentare care vor avea loc în această țară baltică pe 3 octombrie, relatează antena3.ro.

Potrivit unui comunicat emis miercuri de Ministerul german Apărării, guvernul leton a solicitat partenerilor săi din NATO sprijin în protejarea spațiului aerian în acest context electoral.

Solicitarea vine după intruziunile frecvente ale dronelor rusești și ale celor ucrainene deviate de ruși în zona Mării Baltice, în ultimele luni.

Germania trimite avioane și în Estonia, pentru poliție aeriană

Avioanele de vânătoare vor fi desfășurate în cadrul misiunii NATO de supraveghere aeriană a regiunii și vor staționa timp de aproximativ o săptămână la baza aeriană din Lielvarde, în centrul Letoniei. Aparatele vor fi însoțite de un contingent format din câteva zeci de soldați.

„Germania rămâne ferm alături de aliații săi deosebit de expuși pe flancul estic al NATO. Din acest motiv, va trimite, de la sfârșitul lunii septembrie până la începutul lunii octombrie, un mic contingent cu avioane de luptă Eurofighter”, a subliniat ministerul condus de politicianul social-democrat Boris Pistorius.

Ministerul a amintit că la sfârșitul acestui an este prevăzut ca forțele aeriene germane să participe din nou, cu cinci avioane Eurofighter și aproximativ 120 de soldați, la misiunea de supraveghere aeriană a NATO.

Pentru respectiva misiune, personalul militar german va staționa până în martie 2027 la baza Ämari din Estonia.