Violența împotriva femeilor este puțin raportată către poliție și alte organizații, deoarece există o lipsă de încredere în instituțiile care ar trebui să ofere sprijin și servicii victimelor. Cel puțin asta arată datele studiului „Evaluarea răspunsului sistemului de justiție penală la cazurile de violență în familie”, realizat în patru regiuni ale țării: Criuleni, Soroca, Cimișlia și Comrat, de Centrul de Drept al Femeilor, în cadrul proiectului „Consolidarea eficienței și accesului la justiție în Moldova”, implementat de PNUD Moldova, cu suportul financiar al Suediei.

În anul 2020, autoritățile au fost sesizate în 12.970 de cazuri de violență în familie, cu peste 1100 de cazuri mai multe decât în anul 2019 și cu aproape 2000 de cazuri mai multe decât în anul 2018.

În pofida tendinței de creștere a numărului de adresări privind violenţa în familie, autorii studiului au menționat că numărul cauzelor penale intentate agresorilor este în scădere.

Printre alte constatări ale studiului sunt:

victimele violenței în familie provin din medii social defavorizate și cunosc foarte puțin despre serviciile care le sunt destinate;
sancțiunile prea blânde, aplicate pentru încălcarea ordinelor de restricție de urgență, îi încurajează pe agresori să recidiveze;
victimele nu au cunoștințele juridice necesare pentru a-și apăra drepturile, ceea ce le împiedică să se adreseze în instanța de judecată;
modul de organizare a proceselor de judecată nu oferă victimelor violenței în familie o protecție contra intimidărilor din partea altor participanți la proces, în special, atunci când victima este nevoită să aștepte începerea procesului sau deliberarea în holul judecătoriei;
informarea incorectă despre sancțiunile care pot fi aplicate agresorului;
miturile despre violența în familie;
dependența financiară de agresor și insuficiența surselor financiare necesare pentru deplasarea în centrul raional, pentru a accesa serviciile disponibile victimelor;
numărul insuficient de servicii gratuite acordate victimelor violenței în familie etc.

De asemenea, studiul a scos în evidență și faptul că, cel mai frecvent, victime ale violenței în familie sunt femeile. În urma violenței domestice, în anul 2020, la nivel național, au suferit 517 persoane, 64,4% dintre victime fiind femei.

„Violența împotriva femeilor este puțin raportată către poliție și alte organizații, deoarece există o lipsă de încredere în instituțiile care ar trebui să ofere sprijin și servicii victimelor. Rușinea, teama de agresor, precum și lipsa unui sprijin pe termen lung și practic, cum ar fi ajutorul pentru locuințe și ajutorul financiar, sunt obstacole care împiedică femeile să raporteze cazurile de violență în familie”, se arată în studiu.

Autorii au făcut mai multe recomandări care ar duce la scăderea numărului de cazuri de violență domestică, printre care:

desfășurarea campaniilor de informare a victimelor violenței în familie despre drepturile lor și modul de accesare a serviciilor de protecţie și asistenţă juridică, psihologică, socială și medicală;
elaborarea materialelor informaționale cu referire la modul de accesare de către victimele violenței în familie a asistenței juridice garantate de stat în regim offline și online;
crearea unei rețele de avocați care acordă asistență juridică garantată de stat;
instruirea medicilor de familie cu referire la examinarea și descrierea leziunilor victimelor violenței în familie;
crearea intrărilor separate pentru victime și agresori în instanțele de judecată, precum și amenajarea, în sediul instanțelor de judecată, a unor spații separate de așteptare pentru victimele violenței în familie.

În cadrul aceluiași proiect, au fost elaborate o broșură și foi volante în care sunt indicate toate serviciile accesibile la nivel de regiune de care pot beneficia victimele violenței în familie. Acestea sunt distribuite specialiştilor şi locuitorilor din Criuleni, Soroca, Cimișlia și Comrat.

#justitie #studiu #violenta in familie

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.