Istoricul Anatol Țăranu, ambasador moldovean la Moscova în momentul în care președintele Mircea Snegur semna intrarea Republicii Moldova în Comunitatea Statelor Independente (CSI) în ianuarie 1993, crede că autoritățile moldovene de acum trebuie să evite să irite Rusia printr-o abandonare „demonstrativă” a CSI, după obținerea statutului de țară candidată la UE. Într-un comentariu pentru Europa Liberă a explicat că decizia liderilor europeni din 23 iunie a avut și o mare încărcătură emoțională și simbolică, pe fundalul agresiunii rusești în Ucraina.

„Este evident că Republica Moldova va fi nevoită să ia o decizie privind părăsirea CSI. Dar eu cred că cea mai reușită tactică este părăsirea CSI-ului pe etape”, a declarat Anatol Țăranu.

Abandonarea demonstrativă a CSI ar irita Moscova într-un moment de vulnerabilitate

După declanșarea războiului din Ucraina, autoritățile de la Chișinău și-au limitat drastic participarea la ședințele comune ale structurilor politice ale CSI, „ceea ce vorbește despre faptul că procesul migrării R. Moldova din spațiul CSI a și început”.

Dar abandonarea demonstrativă a CSI ar irita Moscova într-un moment în care este vulnerabilă din cauza războiului din Ucraina și ar forța-o „să intervină”, crede Țăranu.

Incapabilă de o intervenție militară directă în R. Moldova, Rusia poate încerca să destabilizeze regiuni ca Autonomia găgăuză sau orașul Bălți, acționând prin intermediul unei „coloane a cincea”, adică adepții menținerii unei relații strânse cu Moscova.

„Guvernarea de la Chișinău nu poate să neglijeze necesitatea păstrării cel puțin aparente a unei liniști pe interior fără de care starea aceasta de pace în care se găsește R. Moldova ar putea să nu existe nici ea”, iar o declarație de ieșire din CSI mai poate fi folosită cel puțin propagandistic de Moscova în regiunea transnistreană, mai spune Țăranu.

Cum este văzută ezitarea Chișinăului de Uniunea Europeană

R. Moldova mai trebuie să „cântărească cu grijă” efectele unei ieșiri subite din CSI, spune el, pentru a nu rămâne fără gaze rusești – întreruperea livrărilor fiind o altă reacție posibilă a Moscovei – și pentru a proteja interesele cetățenilor moldoveni care muncesc în Rusia, care pot fi puși în dificultate în cazul în care ieșirea R. Moldova din CSI duce la introducerea unui regim de vize de către Rusia.

Ucraina nu mai participă în vreo structură a CSI din 2018. În relația cu UE, Ucraina și R. Moldova sunt văzute acum ca un tandem – ambele au depus cerere de aderare și ambele au primit statut de țări candidate. Dar faptul că R. Moldova mai rămâne în CSI îi poate afecta imaginea în ochii europenilor, o poate face să arate ca o verigă slabă, care mai ezită?

Istoricul Anatol Țăranu răspunde negativ. Republica Moldova se poate afla în CSI cel puțin până la aderarea la uniunea vamală a Uniunii Europene, un eveniment mai degrabă îndepărtat. Motivele pentru care mai rămâne în CSI au fost explicate de către autoritățile moldovene și este înțeles de oficialii europeni, spune Țăranu.

„Ireversibilitatea” cursului pro-european nu e sigură

Pe de altă parte însă, Anatol Țăranu nu crede în „ireversibilitatea” cursului de integrare europeană al R. Moldova, iar felul în care au reacționat moldovenii la anunțul că țara lor a obținut statutul de candidată la aderare este relevant.

Georgia, care a părăsit CSI încă în 2009, a cerut și ea anul acesta să-i fie acordat statutul de țară candidată la aderare la UE, o dată cu Ucraina și R. Moldova. Nu a primit acest statut, chiar dacă zeci de mii de georgieni au ieșit pe străzi la Tbilisi pentru a-l cere. R. Moldova acest statut i-a fost acordat, dar niciun moldovean nu a ieșit în piață să celebreze.

„Societatea moldovenească rămâne profund divizată. Spre deosebire de Georgia, în R. Moldova nu există un consens cu privire la integrarea europeană. Guvernarea nici nu a dorit să organizeze manifestări festive pentru a nu provoca acea parte a societății încă dependentă de poziția Moscovei”, spune Țăranu.

#CSI #UE #Vladimir Putin

Prim-ministrul Vasile Tofan spune că înțelege nemulțumirea oamenilor față de majorarea salariilor deputaților, mai ales în contextul în care populației i se cere să facă economii, iar pensiile nu pot fi majorate din lipsă de bani. Totuși, șeful Guvernului consideră că statul trebuie să ofere salarii decente pentru a atrage oameni competenți în Parlament și pentru a reduce riscul de corupție. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8.

Întrebat dacă a susținut personal majorarea, premierul a răspuns că este „un jucător de echipă” și că înțelege argumentul potrivit căruia salariile mici pot favoriza corupția.

Tofan a explicat că unii oameni renunță la locuri de muncă mai bine plătite în sectorul privat pentru a activa în instituțiile statului, însă veniturile din sectorul public nu le permit întotdeauna să-și întrețină familiile.

În același timp, premierul a criticat situațiile în care persoane care au lucrat toată viața în sectorul public, cu salarii oficiale mici, dețin case și mașini, își trimit copiii la școli străine și merg în vacanțe. Acesta s-a întrebat din ce surse provin banii pentru un asemenea stil de viață, dacă nu din salarii.

„Dacă vrem să vină oameni capabili, oameni care pot contribui, trebuie să-i plătim cu salarii cât de cât decente. Până la urmă, sunt oameni care iau decizii care ne pot costa miliarde de lei și vreau să ia decizii bune și să vină oameni capabili în Parlament”, a afirmat premierul.

Totodată, premierul a declarat că nu consideră normal ca salariul președintei țării să fie de două ori mai mic decât cel al unui sudor.