Țara noastră trece la ora de vară. Astfel, în noaptea de sâmbătă spre duminică, ceasurile vor fi schimbate înainte cu o oră, iar ora 03:00 va deveni 04:00.

Trecerea la ora de vară are loc inclusiv din considerentul că economia țării noastre este conectată la unele elemente ale Pieței Unice Europene prin intermediul Acordului de Asociere R. Moldova – Uniunea Europeană. Pe de altă parte, schimbarea orei are drept scop utilizarea la maximum a luminii solare în intervalul aprilie – octombrie.

Unii specialişti în medicină şi psihologie susţin că trecerea la ora de vară poate influenţa starea de sănătate şi de spirit a multor persoane, în special a celor care suferă de maladii cronice. Potrivit acestora, în cele câteva zile de la tranziţia de la ora de iarnă la cea de vară, sunt recomandate mai multă odihnă şi alimentaţie adecvată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Bolnavii cronici trebuie să fie cât mai atenţi cu tratamentele permanente pe care le urmează şi să se străduiască să nu facă întreruperi.

Trecerea la ora de vară este efectuată în conformitate cu propunerea Comisiei Economice Europene a ONU și concomitent cu statele membre ale Uniunii Europene.

În martie 2019, deputații europeni au votat pentru renunțarea la schimbarea orei în Uniunea Europeană începând cu anul 2021. Astfel, fiecare stat membru al UE va putea alege dacă să rămână la ora permanentă „de vară” sau la cea „de iarnă” (ora standard).

#ceas #ora de vara #Republica Moldova #schimbarea orei

Agenția de Guvernare Electronică (AGE) anunță că 61 de servicii publice au fost restabilite și pot fi accesate din nou prin portalul evo.gov.md, în timp ce alte 21 rămân temporar indisponibile după atacul cibernetic asupra infrastructurii guvernamentale. Autoritățile spun că tentativele de atac continuă, însă verificările de până acum nu au depistat noi extrageri neautorizate de date din sistemele gestionate de AGE.

Potrivit AGE, atacatorii încearcă în continuare să găsească vulnerabilități în sistemele informatice ale instituțiilor publice. Restabilirea serviciilor se face treptat, după verificarea securității acestora. De proces sunt responsabile Agenția de Guvernare Electronică, Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică și Agenția pentru Securitate Cibernetică.

În paralel, autoritățile verifică informațiile care ar fi fost extrase în urma atacului inițial. Scopul este să stabilească ce date au fost vizate și care sunt persoanele afectate. Listele întocmite sunt analizate pentru a elimina informațiile repetate sau neconcordanțele, iar AGE pregătește un mecanism prin care cetățenii afectați să fie informați individual.

Autoritățile mai precizează că, până acum, verificările nu au arătat că datele cetățenilor din registrele de stat ar fi fost modificate sau alterate în urma atacului.

Instituțiile implicate spun că vor anunța pe măsură ce vor fi restabilite și celelalte servicii, dar și după ce vor avea rezultate confirmate privind amploarea incidentului și persoanele afectate.

Amintim că, atacul cibernetic a avut loc în perioada 19–23 octombrie, iar datele personale a aproximativ 750.000 de cetățeni au fost extrase fără autorizație. Hackerii ar fi vizat în total aproximativ un milion de coduri de identificare (IDNP). Printre informațiile sustrase se numără date de identificare, informații despre rude și bunuri, prestații sociale, dar și unele date financiare.

În urma incidentului, șefa AGE, Nicoleta Colomeeț, și-a anunțat demisia. Reprezentanții instituției au precizat că sistemele financiare nu au fost compromise, însă datele extrase ar putea fi folosite de escroci.

Cazul a ajuns și în atenția Parlamentului. Președintele Legislativului, Igor Grosu, a anunțat că membrii Comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică vor organiza audieri pentru a clarifica circumstanțele scurgerii de date. Potrivit președintelui comisiei, Lilian Carp, acestea sunt programate pentru 4 noiembrie și se vor desfășura cu ușile închise.