Republica Moldova va avea, în premieră, un Colegiu Național al Psihologilor, instituția care va supraveghea activitatea psihologilor și va stabili standardele profesionale și etice în domeniu. Ministerul Educației și Cercetării a anunțat joi, 16 iulie, lansarea oficială a procesului de constituire a noii instituții.

Colegiul este prevăzut de Legea privind exercitarea profesiei de psiholog, adoptată în 2025, care reglementează pentru prima dată această profesie în Republica Moldova. Până acum, activitatea psihologilor nu era reglementată printr-un cadru legal unic și nu exista o instituție responsabilă de verificarea respectării standardelor profesionale.

Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că noua instituție va contribui la creșterea calității serviciilor psihologice și la sporirea încrederii cetățenilor în specialiștii din domeniu.

Colegiul Național al Psihologilor va funcționa ca o organizație profesională autonomă și va avea sediul la Chișinău, precum și trei filiale teritoriale – Nord, Centru și Sud. Instituția va aproba Codul deontologic al psihologilor, va stabili standardele de calitate ale serviciilor oferite și va acorda sau retrage dreptul de liberă practică.

Un element important al reformei este crearea Registrului unic al psihologilor – o bază de date publică în care vor fi incluși toți psihologii care activează în sectorul public, privat sau în regim de liberă practică. Astfel, cetățenii vor putea verifica dacă un psiholog este autorizat să profeseze și care este specializarea acestuia.

Potrivit legii, apartenența la Colegiu va deveni obligatorie pentru exercitarea profesiei. De asemenea, psihologii vor fi atestați profesional o dată la cinci ani și vor avea obligația de a participa la programe de formare continuă pe parcursul carierei.

Noul cadru legal oferă și mai multe garanții pentru beneficiarii serviciilor psihologice. Persoanele care solicită consiliere sau asistență psihologică vor avea dreptul să fie informate despre calificarea specialistului, despre etapele intervenției psihologice și vor beneficia de protecția confidențialității datelor personale.

În cadrul conferinței a fost prezentată și platforma electronică prin care psihologii se pot înregistra pentru participarea la primul Congres al Psihologilor din Republica Moldova. Dosarele pot fi depuse până la 15 septembrie 2026. După alegerea organelor de conducere, Colegiul Național al Psihologilor își va începe activitatea propriu-zisă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Colegiul Național al Psihologilor #MEC

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.