După ce instanța de judecată l-a repus în funcția de director al Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (AMDM) pe Eremei Priseajniuc, ca efect al demiterii acestuia de fostul Guvern socialist ilegal, astăzi Guvernul Gavrilița l-a restabilit în funcție, însă ulterior l-a demis conform cererii de demisie a acestuia, fiind numit un nou director la Agenție.

Potrivit hotărârii Guvernului, Priseajniuc a fost restabilit în funcție de astăzi, 12 august și urmează să-i fie achitat salariul din perioada 11 noiembrie 2020 – 12 august 2021. Ulterior, acesta a fost demis din funcție în baza propriei cereri de demisie.

În cadrul aceleași ședință de Guvern a fost demisă din funcția de director al AMDM, Silvia Cebotari, care a fost numită de Guvernul socialist, după demiterea lui Priseajniuc.

Urmare a acestui „joc de cadre”, funcția de director al AMDM a fost declarată din nou vacantă, iar ministra Sănătății, Ala Nemerenco, a propus un nou proiect de decizie, prin care să fie numită în funcția de director interimar Lina Gudima. Cabinetul de miniștri a aprobat documentul, fiind angajată din data de 13 august curent.

Lina Gudima este șefă a secției Farmacovigilență și Studii Clinice a AMDM. Este medic de specialitate cu specializare certificată în farmacologie și farmacologie clinică. Ea a activat inițial ca medic, iar ulterior în Secția de autorizare a medicamentelor. Mai apoi, din 2012 – 2018 a fost șefa Secției studii clinice.

#Eremei Priseajniuc #functie #Guvern #Lina Gudima #Silvia Cebotari

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.