Ștefan Belecciu, candidat non-judecător propus de Parlament la funcția de membru în CSM, nu a promovat evaluarea, anunță Comisia Pre-Vetting. În comunicatul Comisiei se menționează că anterior, Ștefan Belecciu a solicitat să fie evaluat fără a participa la audierile în ședință publică.

„Decizia a fost transmisă candidatului și instituției responsabile de organizarea concursului, în acest caz Parlamentului. La solicitarea candidatului decizia nu va fi publicată. Potrivit prevederilor Legii nr. 26/2022, decizia poate fi contestată la Curtea Supremă de Justiție în termen de 5 zile din data recepționării”, se arată în comunicatul Comisiei.

Șase candidați non-judecători, incluși în lista transmisă Comisiei Pre-Vetting de către Parlament, au primit rezultatul evaluării. Alți doi candidați din același grup vor primi deciziile Comisiei în zilele următoare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform CV-ului lui Ștefan Belacciu, în prezent acesta este profesor universitar al Catedrei de Drept din cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” a MAI. Acesta și-a luat doctoratul în anul 2001 la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, cu teza „Căile asigurării legalității în administrația de stat a Republicii Moldova”.

Printre domeniile în care aceste este specializat se numără Drept Administrativ, Drept contravențional și Servicii Publice. Pe lângă experiența profesională din domeniul academic, care începe din anul 1998 cu funcția de lector al catedrei de „Științe juridice” a Academiei de administrare publică pe lângă Guvernul Republicii Moldova, Belecciu are experiență și în proiecte cu finanțare externă.

Belecciu vorbește fluent limbile română și rusă și la nivel intermediar limba franceză.

Precizăm că, Comisia de evaluare de pre-vetting, care examinează profesionalismul și integritatea candidaților la funcția de membru CSM și CSP, este creată din 3 membri numiți de fracțiunile parlamentare în funcție de proporționalitatea mandatelor și 3 membri sunt delegați de partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova. Președinte al comisiei este juristul olandez Herman von Hebel.

Entitatea și-a început activitatea în luna aprilie. Membrii comisiei evaluează candidații la funcția de membru CSP și CSM prin prisma integrității și a profesionalismului.

#Comisia Pre-Vetting #CSM #non-judecatori

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.