Imagini surprinse de avioane militare americane arată că balonul chinezesc care a survolat Statele Unite săptămâna trecută era dotat cu instrumente de spionaj şi nu destinate meteorologiei, a declarat joi, 9 februarie curent, un responsabil la Washington.

Fotografiile realizate de avioanele spion U2 indică faptul că materialul balonului „era în mod clar făcut pentru observare în scopuri de spionaj şi nu era dotat cu un echipament de balon-sondă meteo”, a declarat acest responsabil al Departamentului de stat american, sub acoperirea anonimatului.

„Avea numeroase antene, un ansamblu probabil capabil să colecteze şi să geolocalizeze comunicaţii”, a adăugat acesta într-un comunicat. Balonul „era echipat cu panouri solare suficient de mari pentru a furniza energia necesară care să facă să funcţioneze captatoare multiple care colectează informaţii”, a mai precizat el.

Washingtonul a doborât sâmbăta trecută în largul coastei sale la Atlantic, un balon care a survolat situri militare şi care a fost numită de Beijing aeronavă „civilă utilizată în scopuri de cercetare, în principal meteorologice”. Această dispută diplomatică l-a determinat pe şeful diplomaţiei americane Antony Blinken să amâne o vizită în China.

SUA estimează că balonul era controlat de armata chineză şi făcea parte dintr-o flotă de baloane trimise de Beijing deasupra a peste 40 de ţări de pe cinci continente, în scopuri de spionaj.

„Suntem convinşi că fabricantul balonului are o legătură directă cu armata chineză”, a adăugat acest înalt responsabil.

El a indicat că Washingtonul ar lua în calcul eventuale măsuri împotriva responsabililor chinezi cu legături cu balonul, ceea ce ar putea însemna posibile sancţiuni pe viitor.

Autorităţile americane fac în continuare eforturi de a recolta resturile balonului în Atlantic, în apropiere de coastele Carolinei de Sud. Mai devreme joi China a confirmat că a refuzat un apel telefonic al şefului Pentagonului Lloyd Austin sâmbătă, la puţin timp după distrugerea balonului.

„Acest act iresponsabil şi grav eronat nu a creat un climat propice dialogului şi schimburilor între cele două armate”, a precizat Ministerul chinez al Apărării.

#balon #china #SUA

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.