Ministerul Muncii și Protecției sociale a lansat reforma „Restart”. Astfel, autoritatea își propune să creeze o Moldovă mai „incluzivă, echitabilă și solidară”.

Ministrul Alexei Buzu consideră că sistemul de asistență socială a trecut prin trei crize semnificative: COVID-19, criza refugiaților și criza sistemului energetic, iar specialiștii au trebuit să ofere suport într-un context complicat, fiind la limită.

„Prin intermediul acestei reforme vrem să soluționăm câteva probleme. În primul rând vorbim despre management, în special, atunci când vorbim despre serviciile sociale. La nivel local, la nivel raional și la nivel central, nu există o viziune clar cum urmează să creăm servicii, care servicii sunt necesare în diferite zone ale Republicii Moldova și cum urmează să fie dezvoltate. Acest lucru creează a doua problemă: inegalitatea teritorială de acces la servicii și prestații sociale. (…) A treia problemă pe care ministerul își propune să o soluționeze prin intermediul acestei reforme se referă la legătura dintre costul serviciilor și calitatea acestora”, susține Buzu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Reforma „Restart” prevede:

- Crearea agențiilor teritoriale de asistență socială, care vor asigura o mai bună coordonare între nivelul central și cel local în implementarea politicilor de asistență socială;
- Modificarea pachetului minim de servicii sociale, care la etapa actuală este finanțat fragmentar și nu acoperă cererea din partea populației;
- Revizuirea Nomenclatorului serviciilor sociale, pentru o mai bună definirea a categoriilor de servicii sociale;
- Evaluarea necesității și planificării serviciilor de asistență socială la nivel raional;
- Dezvoltarea unui sistem informațional integrat în domeniul asistenței sociale;
- Elaborarea standardelor de cost pentru serviciile sociale;
- Revizuirea mecanismului de salarizare a specialiștilor în domeniul asistenței sociale;
- Dezvoltarea unui sistem de formare profesională continuă a specialiștilor în domeniul asistenței sociale;
- Crearea Fondului de Argint, pentru susținerea persoanelor în etate;
- Modificarea Legii statutului juridic a îngrijitorului domestic.

Acțiunile ar urma să ducă la crearea accesului echitabil la servicii și prestații a tuturor categoriile de beneficiari, în funcție de necesități, să îmbunătățească nivelul de calitate al asistenței sociale și să creeze servicii similare, la același cost, în toate regiunile. De asemenea, se mai planifică crearea unei platforme online, unde să poată fi solicitat suportul.

Pentru angajați, reforma aduce salarii mai bune, condiții de creștere profesională și reducerea proceselor birocratice cu ajutorul digitalizării.

#Alexei Buzu #asistență socială #Minsiterul Muncii și Protecției Sociale #reforma #restart

Republica Moldova a exportat 17700 de tone de struguri de masă din recolta anului 2026, în valoare de 13,85 milioane de euro, în perioada 1 august – 20 octombrie. Marfa a ajuns în 24 de țări, însă diferențele dintre prețurile obținute pe piețele externe sunt considerabile. În timp ce un kilogram de struguri moldovenești a fost vândut în Spania cu o medie de 1,44 euro, în Federația Rusă prețul a fost de numai 0,45 euro, de peste trei ori mai mic, scrie Bani.md.

Conform datelor publicate de Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Struguri din Moldova, cel mai mare cumpărător a fost România, unde au ajuns 5300 de tone, echivalentul a aproximativ 30% din cantitatea totală exportată. Pe locul secund se situează Polonia, cu 3800 de tone, urmată de Federația Rusă, cu 2800 de tone, și Ucraina, cu 2100 de tone. Împreună, aceste patru piețe au absorbit aproximativ 79% din exporturile de struguri ale Republicii Moldova în perioada analizată.

Prețul mediu de export a constituit 0,78 euro pentru un kilogram, echivalentul a aproximativ 15 lei. Cele mai avantajoase piețe din punctul de vedere al prețului mediu au fost Spania, cu 1,44 euro/kg, Slovacia, cu 1,30 euro/kg, și Franța, cu 1,16 euro/kg.

La polul opus se află Federația Rusă, unde strugurii moldovenești au fost comercializați cu o medie de 0,45 euro/kg, și Ucraina, cu 0,53 euro/kg. Astfel, prețul obținut în Spania a fost de 3,2 ori mai mare decât cel înregistrat pe piața rusă, iar în Franța de aproape 2,6 ori mai mare.

Diferențele reflectă valorile medii de export raportate pe fiecare piață și nu înseamnă neapărat că produse identice, de aceeași calitate și în aceleași condiții comerciale, au fost vândute la aceste prețuri.

Pentru comparație, în anul precedent, până la 20 noiembrie, Republica Moldova exportase peste 30.000 de tone de struguri, în valoare de peste 29 de milioane de euro. Datele nu indică însă, deocamdată, o scădere anuală comparabilă, întrucât acoperă intervale și etape diferite ale sezonului.

În pofida dificultăților din acest an, reprezentanții asociației rămân optimiști. Potrivit sursei citate, aceștia estimează că volumul total al exporturilor de struguri realizate în 2026 nu va fi inferior celui de anul trecut.

Prognoza ia în calcul aproximativ 20000 de tone de struguri din recolta anului 2025, exportate în primele luni ale acestui an, precum și decalarea sezonului de recoltare din toamna curentă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Un detaliu suplimentar confirmat în datele publicate pe 22 octombrie este că Polonia a plătit în medie 1,01 euro/kg, iar România 0,82 euro/kg. Totodată, exporturile totale din anul calendaristic 2025 au depășit 55.000 de tone, potrivit declarațiilor lui Gheorghe Gaberi. Aceste informații întăresc unghiul privind diferențele de preț și perspectivele exporturilor din 2026.

#export #Moldova #struguri