Rusia a blocat platforma Telegram pe 10 februarie, chiar în ziua în care, la nivel internațional, este marcată Ziua Siguranței pe Internet, o inițiativă lansată în Uniunea Europeană în 2004 și susținută în prezent de majoritatea guvernelor și instituțiilor media din lume. În timp ce această zi este dedicată promovării securității cibernetice și alfabetizării digitale, autoritățile de la Moscova au decis să impună restricții dure asupra aplicației de mesagerie, transmite Meduza.

De fapt, primele probleme de acces pentru utilizatorii ruși au fost semnalate încă din 9 februarie. Serviciul Federal pentru Supravegherea Comunicațiilor, Tehnologiei Informației și Mass-Media, Roskomnadzor a intensificat atunci „încetinirea” funcționării Telegram. Ulterior, pe 10 februarie, autoritatea a anunțat oficial că va continua să aplice restricții consistente platformei, pentru a asigura „respectarea legislației ruse și protecția cetățenilor”.

În acest context, fondatorul Telegram, Pavel Durov, a reacționat public, comparând situația din Rusia cu cea din Iran, unde accesul la aplicație a fost restricționat în trecut. Potrivit lui Durov, autoritățile ruse încearcă să-i forțeze pe utilizatori „să treacă la o aplicație controlată de stat, concepută pentru supraveghere și cenzură politică”.

„Acum opt ani, Iranul a încercat aceeași strategie și a eșuat. Au interzis Telegram sub pretexte inventate, încercând să forțeze oamenii să treacă la alternativa administrată de stat”, a declarat Durov, menționând că „majoritatea iranienilor” folosesc în continuare Telegram, în pofida interdicțiilor. Totodată, el a subliniat că „restricționarea libertăților cetățenilor nu este niciodată decizia corectă” și că Telegram „apără libertatea de exprimare și dreptul la viață privată, indiferent de presiuni”.

Pe fondul acestor declarații, Kremlinul a venit cu o poziție oficială. Secretarul de presă al președintelui rus, Dmitri Peskov, a declarat pentru agenția TASS că regretă situația, dar a insistat asupra respectării legii.

„Văd și citesc declarațiile Roskomnadzor conform cărora a decis să încetinească operațiunile Telegram deoarece compania nu respectă legislația rusă. Este păcat că firma nu respectă legea, dar există o lege care trebuie respectată”, a spus Peskov.

Relatările din mass-media spun că, Kremlinul nu intenționează, deocamdată, să blocheze complet Telegram în Rusia, însă nu exclude o astfel de măsură după alegerile pentru Duma de Stat, programate pentru luna septembrie.

Situația a evoluat din nou pe 11 februarie, când Tribunalul districtual Taganski din Moscova a aplicat aplicației de mesagerie Telegram două amenzi, în valoare totală de 10,8 milioane de ruble, pentru refuzul de a elimina conținut considerat interzis în Rusia.

Nu a fost precizat oficial ce anume conținut neșters a stat la baza sancțiunilor. Unele surse susțin că postările vizate ar fi inclus îndemnuri la activități extremiste, „informații deliberat false despre Forțele Armate Ruse”, dar și materiale legate de vânzarea de alcool, produse din tutun sau distribuirea de date personale.

Instanțele din Moscova aplică în mod regulat amenzi platformei Telegram. De exemplu, în decembrie 2025, aplicația a fost sancționată cu șase milioane de ruble, în octombrie cu șapte milioane, iar în septembrie cu 3,5 milioane de ruble.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Între timp, potrivit datelor citate de TASS, pe 11 februarie numărul plângerilor utilizatorilor ruși privind întreruperile serviciului Telegram a început să scadă, pe fondul restricțiilor impuse de autorități și al adaptării utilizatorilor la noile condiții de acces.

#amenzi #blocare utilizatori #Durov #Rusia #Telegram

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.