Meta Platforms a anunțat disponibilizarea a circa 600 de angajați din unitatea sa dedicată inteligenței artificiale. Decizia face parte dintr-un plan de simplificare a structurii organizaționale și de creștere a agilității companiei.

Concedierile afectează echipe din infrastructura AI, din departamentul de cercetare fundamentală (FAIR), precum și alte poziții implicate în dezvoltarea de produse, a confirmat un purtător de cuvânt al Meta pentru CNBC.

Măsura a fost comunicată intern printr-un memo semnat de Alexandr Wang, directorul diviziei AI, numit în iunie, după ce Meta a investit 14,3 miliarde de dolari în compania Scale AI.

Potrivit Axios, care a relatat inițial informația, restructurarea are ca scop realinierea priorităților Meta în domeniul inteligenței artificiale, în contextul competiției tot mai intense cu rivali precum OpenAI și Google.

Surse apropiate companiei afirmă că CEO-ul Mark Zuckerberg s-ar fi arătat dezamăgit de ritmul progreselor în AI, în special după lansarea modelelor Llama 4, care au primit o reacție rezervată din partea comunității de dezvoltatori.

După investiția în Scale AI, Meta a creat unitatea Meta Superintelligence Labs, condusă de Alexandr Wang și fostul CEO al GitHub, Nat Friedman, cu misiunea de a centraliza activitățile de cercetare și dezvoltare avansată în domeniul AI. În ciuda restructurărilor, cheltuielile Meta continuă să crească: compania estimează pentru 2025 un buget total cuprins între 114 și 118 miliarde de dolari, iar investițiile masive în AI sunt așteptate să sporească și în 2026.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Rezultatele financiare pentru trimestrul al treilea vor fi publicate săptămâna viitoare.

Totodată, marți, Meta a anunțat semnarea unui acord de 27 de miliarde de dolari cu Blue Owl Capital pentru finanțarea centrului de date Hyperion din Louisiana – unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură digitală din lume. Potrivit lui Zuckerberg, noul complex „va acoperi o suprafață comparabilă cu o mare parte din Manhattan”.

#inteligenta artificala

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.