Deși războiul din Ucraina continuă cu o intensitate ridicată, Rusia pare să se pregătească deja pentru o nouă confruntare militară de amploare. General-locotenentul Alexander Sollfrank din cadrul Bundeswehr a avertizat că Kremlinul își restructurează forțele terestre, investește în noi capacități și își antrenează trupele în perspectiva unui posibil conflict major în viitorul apropiat.

Generalul german consideră că susținerea Ucrainei nu mai poate fi privită ca un gest de solidaritate, ci ca o necesitate de securitate colectivă. Ajutorul – militar, financiar sau logistic – trebuie calibrat astfel încât să reducă presiunea rusă și să prevină extinderea agresiunii.

Un război de uzură fără progrese semnificative

Pe front, situația rămâne aproape neschimbată. Niciuna dintre părți nu a obținut câștiguri teritoriale notabile, iar ofensiva rusă din vară nu și-a atins obiectivele. În schimb, ambele armate își concentrează eforturile pe atacuri cu rachete și drone împotriva infrastructurii civile, într-o încercare reciprocă de a epuiza capacitățile logistice ale adversarului.

Analiștii militari estimează că, în lunile următoare, nu sunt așteptate evoluții majore pe teren, din cauza limitărilor operative ale trupelor ruse și a deficitului de personal cu care se confruntă Ucraina.

Germania își propune cea mai puternică armată convențională din Europa

În acest context, Germania își reafirmă ambiția de a deveni principalul garant al securității europene. Planurile Berlinului includ extinderea armatei la 260.000 de militari activi și 200.000 de rezerviști, modernizarea structurii de comandă, reducerea birocrației și integrarea accelerată a tehnologiilor militare de ultimă generație.

„Suntem experți în reduceri, dar acum avem nevoie de un efort uriaș pentru a construi ceea ce este necesar”, a subliniat Sollfrank, referindu-se la necesitatea adaptării rapide a apărării europene la noile realități geopolitice.

Pe plan financiar, Uniunea Europeană ia în considerare utilizarea activelor rusești înghețate pentru a sprijini efortul de război al Ucrainei. Propunerea vizează acordarea unui împrumut fără dobândă pentru consolidarea industriei sale de apărare, însă inițiativa este contestată de Banca Centrală Europeană și de unele state membre, care invocă riscuri juridice și precedente periculoase.

Diplomația americană în impas. Rolul lui Trump, incert

Pe fondul acestor tensiuni, planurile unui posibil summit între președintele american Donald Trump și Vladimir Putin au fost suspendate, alimentând incertitudinile legate de implicarea Washingtonului în negocierile de pace. Deși o convorbire recentă părea să pregătească o întâlnire la Budapesta, Kremlinul a respins condițiile propuse de SUA.

Ca urmare, secretarul de stat Marco Rubio a anulat o întrevedere cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov, iar un oficial de la Casa Albă a confirmat că summitul Trump–Putin „nu va avea loc în viitorul apropiat”.

În același timp, Kievul continuă să preseze administrația Trump pentru furnizarea de rachete cu rază lungă de acțiune, precum Tomahawk, însă președintele american ezită, sperând într-o înțelegere directă cu Moscova – perspectivă care, deocamdată, pare nerealistă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#războiul din Ucraina #Uniunea Europeana

Compania aeriană FLYONE va continua să opereze zborurile și după 22 septembrie, iar pasagerii care și-au cumpărat deja bilete vor fi transportați la destinație conform rezervărilor făcute. Asigurarea vine din partea președintelui Consiliului de Administrație al FLYONE Moldova, Vlad Cebotari, în contextul în care la 22 septembrie expiră termenul acordat de Consiliul pentru examinarea investițiilor de importanță pentru securitatea statului pentru ca asociații companiei să renunțe la participațiile lor.

„În primul rând, FlyOne va acționa cu mare grijă și responsabilitate față de pasagerii săi, care sunt clienții de bază și aici venim cu primele asigurări ferme: fiecare pasager care are procurate servicii de transport de la FlyOne pentru cursele care urmează a fi operate va fi transportat la destinație cu aceleași itinerarii, în aceleași zile, fără schimbarea condițiilor de transport, prețuri și așa mai departe. Și acest lucru va continua”, a declarat Vlad Cebotari în cadrul emisiunii „Contrasens” de la ZIUA.

Cebotari a mai spus că aproximativ 400 de mii de oameni au cumpărat bilete pentru zborurile programate după 22 septembrie. El a adăugat că „nu se așteaptă ca autoritățile să ia măsuri care ar afecta pasagerii FLYONE”.

„Adică după 22 septembrie nu se va schimba nimic pentru cei care au cumpărat bilete deja? Da, e cel mai important pentru noi, dar eu aici nu cred că autoritățile ar avea ceva împotrivă și ar merge contrar intereselor celor aproximativ 400.000 de pasageri care au procurate bilete anticipat. Aceasta este cifra vânzărilor. Nu cred că autoritățile ar face ceva contrar intereselor propriilor cetățenii și nu doar, și oaspeților Republicii Moldova, ca să le creeze atât de mari deranjuri și să le creeze atât de multe probleme. De aceea compania, grupul de companii, vine cu asigurările că pasagerii nu au de ce să își facă griji”, a mai punctat Cebotari.

Declarațiile vin cu mai puțin de două săptămâni înainte de expirarea termenului stabilit de autorități în privința acționariatului FLYONE. Cebotari a reiterat însă că fondatorii companiei nu intenționează să-și cedeze participațiile.

„Doi, noi am comunicat-o și în repetate rânduri în spațiu public: asociații FLYONE nu intenționează să cedeze participațiunile sale din compania aeriană”, a precizat Vlad Cebotari.