Anchetatorii italieni au destructurat o rețea de spionaj a Moscovei, care urmărea obținerea de informații clasificate despre sistemele de apărare antiaeriană oferite Ucrainei de către statele occidentale. Autoritățile au monitorizat un ofițer GRU, Mihail Astakov, care l-ar fi plătit pe Gavino Piras, fost ofițer de informații italian, pentru a obține date strategice despre sistemele Samp-T și Michelangelo Dome. În urma acestei operațiuni, Italia a expulzat doi atașați militari ruși, informează adevărul.ro.

Poliția italiană a monitorizat activitatea unui ofițer din cadrul Direcției Principale de Informații a Rusiei (GRU) în timp ce acesta ținea legătura cu o sursă locală. Investigația a scos la iveală un interes major pentru sistemul european de rachete Samp-T, transferat deja la Kiev, precum și pentru „Michelangelo Dome” — un sistem avansat de apărare antiaeriană dezvoltat de compania italiană Leonardo, programat pentru teste în Ucraina în noiembrie.

Suspectul rus, Mihail Astakov, activa sub acoperire diplomatică ca atașat militar la ambasada Federației Ruse din Roma. Acesta s-a întâlnit în repetate rânduri cu Gavino Piras (59 de ani), fost angajat al serviciilor secrete italiene. Piras a fost arestat în cursul acestei săptămâni, alături de un alt fost lucrător din sistemul de informații.

Conform procurorilor, Piras recrutase informatori din rândul armatei italiene pentru a colecta datele solicitate de Astakov. În prezent, cinci suspecți sunt cercetați în acest caz.

Tehnologie militară contra cost

Documentele din instanță arată că Astakov îi înmâna lui Piras liste cu cereri de informații în timpul unor întâlniri conspirative. În schimb, cetățeanul rus primea carduri microSD cu datele stocate, care erau lăsate în puncte fixe ascunse într-un perete. Pentru fiecare pachet de date, Astakov ar fi plătit suma de 4.000 de euro în numerar.

Solicitările vizau în mod special sprijinul militar oferit de Europa Ucrainei pentru a contracara atacurile cu rachete și drone. Pe lângă sistemul Samp-T, Moscova era interesată de rachetele antiaeriene CAMM-ER (produse de MBDA), pe care Ucraina intenționează să le asambleze pe teritoriul său, și de tehnologia Michelangelo Dome. Reprezentanții Leonardo au explicat că acest ultim sistem are o arhitectură deschisă, permițând integrarea rapidă a elementelor de apărare deja existente.

De asemenea, o solicitare din septembrie 2025 arată că rușii căutau informații despre impactul atacurilor asupra instalațiilor nucleare din Iran și perspectivele reluării activității acestora.

Interesul spionajului rus a inclus și: planurile Italiei de a achiziționa rachete Storm Shadow, strategiile de reînarmare ale Italiei, Uniunii Europene și NATO, asistența oferită Ucrainei pentru dezvoltarea de rachete cu rază lungă de acțiune și date despre o dronă subacvatică testată de Leonardo la La Spezia.

Conform dosarului, Piras l-ar fi asigurat pe atașatul rus că serviciile de informații britanice, și nu cele italiene, sprijină direct Ucraina în loviturile cu rază lungă asupra rafinăriilor rusești. Totodată, acesta a raportat că specialiștii italieni analizau structura unui tanc rusesc T-90, dar întâmpinau dificultăți în înțelegerea modului de funcționare autonomă a mitralierei montate pe acesta.

Anterior, în aprilie 2025, Astakov ceruse detalii despre producătorul italian de motoare Avio, cu doar câteva luni înainte ca firma să semneze un parteneriat cu Armata SUA pentru furnizarea de motoare de rachetă cu combustibil solid.

Reacția diplomatică și poziția Romei

După reținerea lui Piras, avocatul acestuia a respins acuzațiile de transmitere a unor secrete de stat către Rusia. Totuși, guvernul de la Roma a anunțat imediat expulzarea a doi atașați militari de la ambasada Rusiei, inclusiv pe Astakov.

Ministrul italian al Afacerilor Externe, Antonio Tajani, a declarat că Moscova continuă să aplice tactici de război hibrid împotriva Occidentului și a Italiei, calificând acțiunile drept o ingerință directă în securitatea națională.

Atacuri cibernetice asupra rutelor de transport

Arestările din Italia coincid cu o alertă emisă de serviciile de securitate olandeze (AIVD și MIVD) privind operațiuni de spionaj cibernetic rusesc. Hackeri afiliați Kremlinului ar fi spart camere de supraveghere și interfoane conectate la internet în state NATO și în Ucraina, cu scopul de a monitoriza transporturile de tehnică militară.

„Organizațiile care dețin camere IP pe aceste rute strategice au fost deja avertizate pentru a lua măsuri de siguranță”, au transmis serviciile olandeze.

Atacatorii au profitat de parolele din fabrică neschimbate, de softurile învechite și de lipsa actualizărilor de securitate ale dispozitivelor casnice și comerciale. Această metodă a permis serviciilor ruse să monitorizeze mișcările de trupe la sol fără a apela la drone sau imagini satelitare costisitoare.

Aceste acțiuni fac parte dintr-un efort mai amplu al Moscovei de a perturba logistica occidentală. Conform unei investigații jurnalistice recente realizate de The Insider, Der Spiegel și Le Monde, Rusia și China au purtat discuții inclusiv despre planuri de neutralizare sau perturbare a rețelei de sateliți Starlink, operată de SUA.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Italia #Rusia #spionaj #Ucraina

Statele Unite pregătesc un „pachet de pace” pentru încheierea războiului din Ucraina și speră ca negocierile în format trilateral Ucraina–Rusia–SUA să fie reluate în curând. Anunțul a fost făcut de Jared Kushner, în timp ce emisarul special al SUA, Steve Witkoff, a declarat că Washingtonul a înregistrat „progrese semnificative” în cadrul discuțiilor purtate la Moscova, scrie presa din Ucraina.

Potrivit lui Witkoff, în capitala rusă au fost discutate idei noi, care au fost ulterior prezentate părții ucrainene la Kiev. La discuțiile de la Kiev participă și reprezentanți ai serviciilor de informații europene.

Emisarul american a subliniat că, pentru a ajunge la un acord, atât Rusia, cât și Ucraina trebuie să fie dispuse să facă compromisuri și să-și apropie pozițiile. Washingtonul consideră că există premise pentru o soluție „pașnică și diplomatică”.

În același timp, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că problema Donbasului este una dintre chestiunile centrale ale războiului și are o importanță strategică pentru țara sa.

„Problema Donbasului nu privește doar Donbasul. Consider că aceasta este una dintre problemele centrale ale acestui război”, a declarat Zelenski.

Potrivit liderului ucrainean, războiul reprezintă atât o luptă pentru supraviețuire și una de uzură, cât și un conflict în care problema teritorială este una dintre principalele mize. Zelenski a subliniat că Donbasul are o importanță strategică deosebită pentru Ucraina.

Președintele ucrainean a afirmat că armata țării și-a consolidat pozițiile pe câmpul de luptă, în special în est, unde forțele ruse continuă să fie active și își sporesc efectivele. Zelenski a avertizat că, după alegerile din Rusia, ar putea avea loc o nouă mobilizare, orientată în principal spre această direcție.

În opinia sa, menținerea unei poziții puternice pe front este esențială pentru ca diplomația să aibă șanse reale de succes.

„Fără o poziție puternică pe câmpul de luptă, fără o poziție puternică a Ucrainei, vor exista doar ultimatumuri. Așa însă, există, poate, o șansă pentru diplomație”, a spus Zelenski.

Președintele ucrainean susține că, în ultimele 10–12 luni, Ucraina și-a consolidat poziția, însă se confruntă în continuare cu provocări importante, în special în perspectiva iernii.

Zelenski a atras atenția și asupra situației financiare a țării, afirmând că Ucraina are nevoie de resurse pentru susținerea armatei, pentru problemele umanitare și pentru dezvoltarea propriei industrii de apărare.

Declarațiile lui Zelenski vin în contextul intensificării eforturilor diplomatice ale Washingtonului pentru reluarea negocierilor privind încheierea războiului. Ucraina și partenerii săi au discutat în ultimele săptămâni mai multe formule pentru un eventual acord, însă problema teritoriilor rămâne una dintre cele mai dificile chestiuni.