Rețelele de socializare Facebook, WhatsApp, și YouTube a anunțat marți că interzic complet conturile deținute sau operate de talibani. Companiile americane din sectorul social media încearcă să își stabilească reguli clare împotriva grupării care a preluat extrem de rapid puterea în Afganistan, potrivit Reuters. Timp de mulți ani, talibanii s-au folosit de aceste rețele pentru a-şi transmite mesajele.

Facebook a precizat că politica sa se aplică pe toate platformele, precum Instagram şi WhatsApp, şi a avertizat că va lua măsuri dacă localizează conturi care au legătură cu talibanii.

Întoarcerea talibanilor la putere pentru prima dată în 20 de ani a stârnit temeri privind reprimarea libertății de exprimare și a drepturilor omului, în special a drepturilor femeilor, dar și îngrijorarea că țara ar putea deveni din nou un punct fierbinte pentru terorismul global.

În aceste condiții, mai multe companii americane de rețele de socializare au început să ia măsuri împotriva talibanilor, interzicându-le acestora să posteze conținut pe platformele lor.

YouTube a anunțat marți că interzice complet conturile deținute sau operate de talibani. Totodată, Facebook a interzis pe platformele sale orice conţinut care are legătură cu talibanii, deoarece îi consideră o grupare teroristă. Compania a desemnat un grup de experţi afgani, vorbitori de dari și paștună, să urmărească atent orice conţinut ce ar putea avea legătură cu talibanii, care timp de mulţi ani au folosit reţelele pentru a-şi transmite mesajele.

De asemenea, Financial Times a relatat că serviciul de mesagerie WhatsApp al Facebook a închis o linie de asistenţă pentru reclamaţii înfiinţată de talibani, după ce a preluat controlul asupra Kabulului.

Un purtător de cuvânt al WhatsApp a refuzat să comenteze acţiunea, dar a declarat că serviciul este obligat să interzică conturile care par să se prezinte ca fiind conturi oficiale ale talibanilor, ca parte a legilor privind sancţiunile SUA.

Deciziile marilor platforme în ceea ce priveşte moderarea conţinuturilor postate online de talibani vor fi urmărite îndeaproape, în condiţiile în care grupul islamist a anunţat marţi că va forma un guvern.

Purtătorul de cuvânt al talibanilor, Zabihullah Mujahid, s-a folosit duminică de Twitter pentru a anunţa că talibanii au „intrat în oraşul Kabul pentru a asigura acolo securitatea”.

Mii de afgani au fugit săptămâna trecută din oraşele capturate de talibani în nordul Afganistanului şi s-au refugiat în capitală. Unii relatează scene atroce, despre trupuri abandonate pe străzi, fete răpite pentru a fi căsătorite, tineri înrolaţi cu forţa. Însă, talibanii au negat aceste acuzaţii.

Marţi, în timpul primei lor conferinţe de presă, talibanii au dat asigurări că războiul s-a încheiat în Afganistan şi că toţi adversarii lor vor fi iertaţi.

#restrictii #retele de socializare #talibani

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.