Scopul alertelor false cu bombă este de a crea panică, de a induce frică în societate și de a testa capacitățile instituțiilor statului. O spune ministrul de interne, Ana Revenco, potrivit căreia în scurt timp Consiliului Suprem de Securitate îi va fi propus un nou model de intervenție în cazul alertelor cu bombă. Noul mecanism este axat atât pe securitatea cetățenilor, cât și pe prevenirea perturbării activității instituțiilor pretins minate.

Ministrul afacerilor interne spune că numărul alertelor false cu bombă a crescut îngrijorător în acest an, informează ipn.md.

Ana Revenco spune că deja echipele de intervenție și-au modificat strategiile pentru a perturba cât mai puțin posibil activitatea entităților pretins minate. Un document oficial de intervenție și control va fi prezentat în curând Consiliului Suprem de Securitate.

„Aceste alerte false cu bombă le încadrăm în categoria amenințărilor atipice, amenințărilor hibride. În cele 12 luni ale anului 2021 am avut 25 de alerte false, în acest an, doar în prima jumătate a anului avem deja 245 de intervenții, ceea ce înseamnă multă muncă pentru o mare parte din echipă. Important pentru noi este să intervenim prompt. Noi acum devenim tot mai buni în reacționare. Acum lucrăm la un mecanism nou care va fi propus secretariatului Consiliului Suprem de Securitate, el este în proces de elaborare și este creat după modelul altor țări. Acest mecanism trebuie să asigure securitatea cetățeanului, dar și o bună funcționalitate a instituțiilor statului sau a instituțiilor din sfera economică. În paralel, au loc investigațiile”, a spus Ana Revenco în cadrul emisiunii „Puncte de Reflecție” de la Vocea Basarabiei.

Ministrul de Interne spune că misiunea de identificare a autorilor alertelor false este una complicată în condițiile în care anunțurile sunt făcute prin email. Grație expertizei tehnice Europol, s-a reușit identificarea adreselor electronice ale autorilor unor mesaje false.

„Scopul este de a induce frică în societate, de a genera destabilizări, de a alimenta ura și neîncrederea. Pentru că în astfel de circumstanțe este mult mai ușor pentru cei care nu sunt bine intenționați în raport cu Republica Moldova să-și realizeze alte scopuri. Majoritatea alertelor mincinoase sunt transmise pe cale electronică, în formă de mesaje. Lucrăm cu organizațiile internaționale. Prima organizație cu care am făcut legătura din prima zi este Europol, pentru că ei dispun de laboratoare tehnologice avansate care ne permit să efectuăm expertiza tehnică mult mai rapid, ca să stabilim IP-urile, adresele de unde vin aceste alerte. Locațiile sunt identificate, dar este prematur să spunem cine stă în spatele acestor anunțuri și ce intenții are. Sunt jurisdicții străine, dar este prematur să tragem concluzii negru pe alb”, a mai spus Ana Revenco.

În scopul de a descuraja fenomenul anunțurilor privind alertele false cu bombă, Ministerul Afacerilor Interne a înăsprit sancțiunile pentru astfel de acțiuni ilegale. Dacă până în prezent alerta falsă cu bombă era pedepsită cu amendă sau închisoarea până la 2 ani, prin modificarea Codului Penal, pedeapsa este cuprinsă între 2 și 5 ani de închisoare, iar plafonul amenzilor a crescut până la 150 de mii de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alerte #Ana Revenco #bombe

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.