Autoritățile din Republica Moldova și România depun toate eforturile ca punctul de control frontier comun Leușeni – Albița să-și înceapă activitatea în luna martie. În momentul în care totul va funcționa bine și va rămâne actuală necesitatea de a fluidiza traficul de pasageri și marfar, atât autoritățile din Moldova, cât și cele din România sunt dispuse să prelungească Acordul și ar putea să-l aplice și în alte puncte de trecere a frontierei. Despre aceasta a anunțat ministrul de Interne, Ana Revenco, în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră”, informează jurnal.md.

Întrebată când va începe procedura de control comun la acest punct de frontieră, Ana Revenco a menționat că urmează a fi finalizate încă o serie de proceduri, cum ar fi ratificarea Acordului în Parlamentul de la București.

„Și noi, și colegii din România înțelegem cât de important este să acționăm rapid. Credem că vom diminua termenii tradiționali stabiliți de 30, 45 de zile. Îmi doresc foarte mult să pot anunța cetățenii chiar în luna martie că tăiem panglica”, a spus ministra.

Ana Revenco a mai adăugat că Acordul privind controlul coordonat la punctul Leușeni-Albița este o premieră atât pentru Moldova cât și pentru România.

„Vor fi testate procedurile, toată schema tehnologică, cum vor lucra în același punct patru echipe: Politia de frontieră, Serviciul Vamal al Moldova și a României, cât de bine sunt sincronizate acțiunile, procedurile, dacă nu se aduc atingeri altor legi, cum ar fi accesul și prelucrarea datelor cu caracter personal, dacă nu sunt alte riscuri. În momentul în care totul va funcționa bine și nevoia de a fluidiza traficul de pasageri, și marfar va rămâne actuală, suntem dispuși ambele părți să prelungim acest acord, inclusiv și în alte puncte de trecere a frontierei de pe segmentul moldo-român”, a mai spus Ana Revenco.

Amintim că oficialii de la București și cei de la Chișinău au semnat astăzi, la Albița, Acordul privind controlul coordonat la punctul Leușeni – Albița.

Obiectivul principal al documentului este simplificarea procedurilor. Ceea ce se întâmplă astăzi între România și Ungaria, de exemplu, la frontieră internă a Uniunii Europene, se va întâmpla ca proiect pilot între România și Republica Moldova, a declarat ministrul român de Interne, Lucian Bode. Odată cu instituirea controlului coordonat al traficului în baza principiului „oprire unică”, va fi redus timpul de așteptare la trecere, inclusiv a transportului de mărfuri.

Acordul va fi valabil șase luni, cu o eventuală prelungire. Aplicarea Acordului poate fi suspendată temporar, în totalitate sau parțial, de oricare dintre părți, din motive de securitate națională, de ordine publică ori de sănătate publică.

#Ana Revenco #Moldova #Rominia #securitate

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.