Autoritățile din Chișinău se gândesc să închidă secția cu profil COVID-19 deschisă în cadrul Spitalului Clinic Municipal „Sfântul Arhanghel Mihail”, după ce în ultimele săptămâni, se atestă o diminuare a numărului de infectări cu coronavirus.

Anunțul a fost făcut de către primarul general al Capitalei, în cadrul ședinței de astăzi.

Potrivit lui Ceban, deocamdată nu a fost luată o decizie finală, însă se discută ca această instituție să nu mai interneze pacienți infectați cu noul coronavirus.

„Analizăm sistarea în Spitalului Clinic municipal Sfântul „Arhanghel Mihail”, și revenirea la abordarea de până la COVID a acestei instituții spitalicești. Prioritatea în 2021 rămâne vaccinarea”, a declarat edilul Capitalei.

Pe de altă parte, Ceban susține că în următoarea perioadă am putea avea noi explozii de COVID-19, or chiar apariția unor noi tulpini.

Amintim că în cadrul instituției a fost deschis și un Centru de Reabilitare Medicală, primul din Chișinău, dar și din întreaga republică destinată pentru acordarea serviciilor de recuperare a pacienților.

Suma alocată din bugetul municipal Chișinău pentru acest centru a fost de 35 milioane de lei.

Centrul are o capacitate de 500 pacienți pe zi (cu profil neurologic, cardiologic, traumatologic și reumatologic), îngrijiți în condiții de ambulator, în două schimburi și 35 de paturi în staționar.

#capitală #sectie covid #spital

După ce a trăit aproape un deceniu în Costa del Sol, Spania, căldura a devenit insuportabilă pentru Gabriele Pohl. Din cauza temperaturilor tot mai ridicate, acesteia îi era greu să iasă afară în timpul zilei, iar penuriile de apă începuseră să-i afecteze businessul, care foloseşte cai în coachingul liderilor de business. Iarna trecută, aceasta şi soţul ei s-au mutat în Tomiño, un orăşel din Galicia, nordul Spaniei, în apropiere de graniţa cu Portugalia, scrie Ziarul Financiar.

„Mergi către nord-vest dacă vrei suficientă apă, temperaturi bune, câmpuri verzi, mâncare bună şi vin bun“, spune Pohl, în vârstă de 58 de ani.

Ea se numără printre europenii care se mută în nordul continentului în căutarea unor temperaturi mai scăzute şi unor câmpuri mai verzi, potrivit The Wall Street Journal.

Nu există date suficiente privind migraţia internă, însă cele mai recente din Spania, din 2024, arată că provinciile nordice erau în creştere, cu spaniolii migrând acolo din alte părţi ale ţării.

Preţurile proprietăţilor sugerează că tendinţa a continuat. Preţurile locuinţelor din provinciile de nord ale Spaniei precum Cantabria şi Asturias au urcat cu 17,2% şi 14,1% anual în august, mult mai rapid decât în oraşe importante ca Barcelona şi Madrid, cu creşteri de aproximativ 7%.

La fel se întâmplă şi în Franţa unde oraşe precum Caen, Le Havre şi Brest de pe coasta Atlanticului au înregistrat creşteri ale preţurilor proprietăţilor de aproximativ 9% în primul semestru al acestui an faţă de perioada similară din 2025.

În Bordeaux, care s-a confruntat cu incendii uriaşe de vegetaţie, preţurile au scăzut cu 2%.

Florence Chapelier, în vârstă de 53 de ani, s-a mutat în Normandia din sudul Franţei, mutând sediul afacerii de design arhitectural pe care ea o are cu soţul ei. Verile din Aix-en-Provence, unde locuia, deveniseră atât de fierbinţi, că pisicilor lor le era greu să respire. „Supravieţuiam pur şi simplu, nu trăiam“, spune Chapelier.

Nu este vorba doar despre căldură. Cercetătorii din Italia au găsit de asemenea că secetele persistente pot fi un factor care influenţează deciziile oamenilor de a se muta.

Primele de asigurare în creştere pot fi un alt motiv pentru alţii.

FJ Unger, un antreprenor de 65 de ani, s-a mutat în Galicia în 2022, atras în parte de verile relativ răcoroase. Plajele întinse, mâncarea de calitate şi preţurile mai mici la locuinţe au reprezentat un bonus.

Şi nu doar spanioli se mută în zonă. Aceasta a devenit populară şi în rândul nemţilor, elveţienilor şi olandezilor.