Incidentul scandalos produs în octombrie 2022, la Spitalul de Psihiatrie din orașul Codru, acolo unde pacienții au organizat o revoltă și au dat foc mai multor încăperi, iar ulterior ar fi fost bătuți de angajații BDPS „Fulger”, a ajuns în vizorul deputaților din Parlament. Raportul Avocatului Poporului pe marginea acestui caz a fost prezentat astăzi, 5 aprilie, la ședința Comisiei protecție socială, sănătate și familie.

Urmare a autosesizării, grupul de lucru din cadrul Oficiului Avocatului Poporului (Ombudsmanul) a efectuat mai multe verificări la fața locului, iar, urmare a constatărilor, au fost emise recomandări adresate instituțiilor statului, inclusiv organelor de drept.

„Ministerului Sănătății i se recomandă elaborarea și implementarea standardelor minime de calitate a serviciilor medicale și a condițiilor de spitalizare conform normelor internaționale cu respectarea drepturilor omului în oferirea serviciilor pacienților aflați la tratament prin constrângere; instruirea personalului privind identificarea și raportarea cazurilor de rele tratamente, violență, leziuni; elaborarea unui regulament privind neacceptarea introducerii obiectelor interzise”, se arată în comunicatul legislativului.

Principalele recomandări pentru Spitalul Clinic de Psihiatrie din orașul Codru:

elaborarea unui mecanism de asigurare a securității serviciului de tratament prin constrângere atât pentru protecția pacienților, cât și pentru personalul angajat;
elaborarea procedurilor operaționale privind gestionarea pacienților violenți;
îmbunătățirea mecanismului de supraveghere și asigurare a securității pacienților;
asigurarea tratamentului individualizat a pacienților cu tulburări comportamentale;
asigurarea accesului pacientului la avocat și prezența sa în instanța de judecată cu posibilitatea de apărare și expunerea propriei dorințe.

Totodată, Ombudsmanul recomandă Procuraturii Generale „asigurarea unui sistem eficient de investigare și monitorizare pentru a preveni orice formă de tratament sau pedeapsă inumană sau degradantă împotriva persoanelor cu dizabilități în instituții, precum și pentru a asigura investigarea promptă a unor astfel de cazuri”. Raportul special cu recomandări a fost remis autorităților vizate pentru întreprinderea măsurilor de rigoare, conform competenței acestora.

Președintele Comisiei protecție socială, sănătate și familie, Dan Perciun, a propus crearea grupului de lucru interdepartamental în scopul elaborării unui Plan de acțiuni care să transpună aspecte ce țin de evaluarea, standardizarea și dezvoltarea serviciului de tratament prin constrângere în condiții severe.

„A fost remarcat faptul că aceste acțiuni țin nu doar de activitatea Spitalului Clinic de Psihiatrie, deoarece în secția respectivă a instituției spitalicești sunt plasate persoane condamnate prin decizie definitivă de judecată, unii condamnați la detenție pe viață: din cei 68 de pacienți, 55 sunt condamnați pentru omucidere”, a precizat Perciun.

Termenul de elaborare a Planului de acțiuni, în baza căruia va fi efectuată contabilizarea măsurilor ce necesită a fi implementate, este de până la 10 mai anul curent, când va avea loc ședința următoare la subiectul vizat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Incendiul produs pe 27 octombrie la Spitalul Clinic de Psihiatrie a avut loc în secția în care se află persoanele care au comis infracțiuni grave și în privința cărora sunt aplicate măsuri de siguranță cu caracter medical sub formă de internare într-o instituție psihiatrică cu supraveghere riguroasă.

Anterior, Avocatul Poporului Ceslav Panico a stabilit că pacientul care a provocat incendiul din octombrie 2022 nu ar fi prezentat semne clinice pentru o maladie psihică care să necesite tratament cu internare în instituția respectivă. Mai mult, acesta ar fi trebuit să-și ispășească pedeapsa privativă de libertate pe viață în penitenciar.

Ulterior, Procuratura Generală s-a autosesizat pe marginea cazului, precizând că secția combatere tortură a inatituției a dispus pornirea urmăririi penale.

#avocatul poporului #caz mediatizat #PG #Spitalul de Psihiatrie

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.