Coperta revistei „Time” a făcut senzație la sfârșitul acestei săptămâni. Pe ea apare cofondatorul Facebook, Mark Zuckerberg, având pe gură întrebarea „șterge Facebook?” și cu răspunsurile de click-at: anulează sau confirmă ștergerea. Este vorba despre o revoltă mare care are loc după ce Facebook a picat în toată lumea zilele trecute. Compania este învinuită de interese. Mai mult, odată cu această copertă, în revistă apare și o coloană editorială care ne lasă loc să ne gândim.

După ce Facebook a picat la nivel global pe data de 4 octombrie curent, în SUA s-a ridicat un val de reacții și întrebări cu privire la activitatea companiei. În special, administratorii sunt învinuiți că aduc prejudicii utilizatorilor minori, punând în față banii în schimbul securității.

Revista americană „Time”, în urma acestor critici, a pulsat revolta, scoțând un număr care îl are pe copertă pe cofondatorul Facebook, Mark Zuckerberg. Acesta are deasupra gurii sale o fereastră în care apare întrebarea: „Șterge Facebook?”. Sunt ca de obicei două variante – fie de confirmat ștergerea, fie de anulat.

În acest număr, a apărut o coloană editorială, de autor, a omului de afaceri american și investitorul Roger McNamee. În articolul semnat, el susține că Facebook nu se va putea remedia singur și ca o soluție a propus trei măsuri: să fie creat un organ de reglementare special, să fie interzisă utilizarea informației confidențiale a utilizatorilor și să fie actualizată legislația SUA cu privire la antimonopol.

Tweets by Moonalice

Amintim că, la începutul săptămânii, Facebook, Instagram, WhatsApp și o serie de servicii Google au picat. Această defecțiune a fost clasificată ca cea mai mare din istoria internetului. Peste 10,6 milioane de utilizatori din diverse colțuri ale lumii, inclusiv din Republica Moldova, au raportat că au probleme la accesarea rețelelor sociale.

Mai târziu, Mark Zuckerberg a explicat că defecțiunea a avut loc în legătură cu modificările la configurația ruterelor, responsabile de distribuirea traficului între centrele de date ale Facebook, ceea ce a dus la o rupere de legătură, care „ca un efect de domino a perturbat comunicarea”.

#facebook #Mark Zuckerberg

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.