Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Reznikov, ministrul Apărării al Ucrainei, ar putea fi scos din joc: „Așa decizie poate fi luată de un singur om”

05 Feb. 2023, 17:53
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
05 Feb. 2023, 17:53 // În Lume //  Realitatea.md

Presa ucraineană scrie că ministrul Apărării al Ucrainei, Alexei Reznikov, ar putea să-și părăsească postul, poziția sa urmând să fie preluată de șeful serviciilor de informații, Kirill Budanov. „Decizia dacă să fiu sau nu ministru al Apărării este luată de o singură persoană”, a declarat duminică, 5 februarie curent, Alexei Reznikov, deocamdată ministru.

Ministrul ucrainean al Apărării, Alexei Reznikov, rămâne în echipa președintelui, acțiunile sale ulterioare vor depinde de decizia președintelui Vladimir Zelenski. Acest lucru reiese din declarațiile făcute de oficial la o conferință de presă.

„Nici un singur oficial nu este pentru totdeauna în scaun. Nici unul. Decizia de a fi sau nu ministrul al apărării este luată de o singură persoană – comandantul  suprem – președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski. Conform Constituției, el depune o numire, iar Rada Supremă numește”, a spus el.

Reznikov a remarcat că numai la sugestia lui Zelenski va „lua anumite decizii”. Apoi va face ceea ce sugerează președintele.

„Voi face tot ce este necesar pentru victoria noastră în echipă. Specializarea mea ca avocat îmi permite să mă gândesc optimist că cu siguranță îmi voi găsi un proiect interesant, care să ne permită nu doar să câștigăm războiul, ci și să pedepsim conducerea politică a Federației Ruse mai târziu”, a declarat ministrul.

El a mai adăugat că, în cazul demiterii, îl va sprijini pe succesorul său și, dacă va fi necesar, îi va oferi sfaturi și consultații, precum și îl va prezenta personal miniștrilor apărării, cu care are comunicare personală „la nivel telefonic, fără protocoale, fără nimic”.

Presa ucraineană a scrie că Alexei Reznikov ar putea fi demis în viitorul apropiat, iar Kirill Budanov, șeful GUR, i-ar putea lua locul. Zvonurile au apărut după ce recent ministerul ucrainean al Apărării a fost subiectul unui val de scandaluri. Dintre cele mai cunoscute este că el ar cumpăra produse pentru Forțele Armate ale Ucrainei la prețuri umflate. Viceministrul ucrainean al Apărării Veaceslav Șapovalov și directorul departamentului de achiziții publice Bogdan Hmelnițki deja au fost concediați. Ulterior, instanța i-a arestat pe ambii foști oficiali.

În plus, șeful departamentului de politică militaro-tehnică, Alexandr Liev, a fost concediat după ce presa ucraineană a scris că ar avea un pașaport rusesc. Informația nu a fost însă confirmată de Minister, apoi fiind infirmată de aceeași jurnaliști.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.