Organizația Keystone Moldova a prezentat, în cadrul unei conferințe de presă, rezultatele studiului sociologic „Cunoștințe, atitudini și comportamente în domeniul antreprenoriatului social din Republica Moldova”. Studiul a fost realizat în cadrul proiectului „Valorificarea potențialului organizațiilor societății civile de a promova și de a dezvolta antreprenoriatul social în Republica Moldova”.

Rezultatele studiului arată că conceptul de antreprenoriat social nu este cunoscut și înțeles pe deplin de populația țării noastre, dar nici de funcționarii instituțiilor de stat.

„Cercetarea a scos în evidență faptul că nivelul de cunoștințe al populației generale despre antreprenoriat social este foarte redus. Peste 60% dintre respondenți nu au auzit despre antreprenoriatul social. Doar 2% dintre cei chestionați și-au amintit denumirea unei întreprinderi sociale” , a declarat directoarea executivă Keystone Moldova, Ludmila Malcoci, în cadrul conferinței de presă.

În general, populația are o atitudine pozitivă față de întreprinderile sociale.

„Dacă ne referim la atitudini, vreau să menționez că atitudinea populației generale față de întreprinderile sociale sunt pozitive. Marea majoritate a populației este de acord sau total de acord cu faptul că întreprinderile sociale sunt foarte necesare și sunt benefice, rezolvă probleme stringente care deseori sunt ignorate de către Guvern și autoritățile publice locale; contribuie la angajarea în câmpul muncii a programelor defavorizate, la reducerea dependenței persoanelor defavorizate de ajutoarele sociale”, a adăugat directoarea executivă a Keystone.

De asemenea, studiul arată că conceptul de antreprenoriat social este slab cunoscut și de către reprezentanții APL, deoarece majoritatea dintre ei nu pot să-l definească. Nivelul de colaborare dintre APL și antreprenorii sociali este destul de scăzut – ⅔dintre reprezentanții APL nu cunosc nici un antreprenor social. De asemenea, reprezentanții APL nu dețin informații cu privire la politicile publice, politicile fiscale sau la cadrul normativ din domeniul antreprenoriatului social.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Experții în domeniul antreprenoriatului social au punctat aspectele care fac dificilă activitatea întreprinderilor sociale: lacune în legislația din domeniu, mediatizare slabă și insuficientă, politici publice/fiscale neatractive, imposibilitatea întreprinderilor sociale de a contracta credite de la instituțiile bancare, etc. Experții au menționat importanța promovării conceptului de responsabilitate socială în rândul Întreprinderilor Mici și Mijlocii, inclusiv prin dezvoltarea de parteneriate.

Cercetarea a fost efectuată în perioada iulie-septembrie 2022. Cercetarea este comprehensivă și a fost realizată pe un eșantion de 1142 populație generală, 109 consumatori ai întreprinderilor sociale, 106 OSC-uri neimplicate în antreprenoriat social, 109 reprezentanți ai întreprinderilor mici și mijlocii, 105 reprezentanți ai autorităților publice.

Proiectul „Valorificarea potențialului organizațiilor societății civile de a promova și de a dezvolta antreprenoriatul social în Republica Moldova” este finanțat de Uniunea Europeană, cofinanțat de Suedia și implementat în parteneriat cu Fundația Est-Europeană, centrul Contact și Keystone Moldova. Proiectul contribuie la crearea unui ecosistem favorabil dezvoltării antreprenoriatului social în Republica Moldova.

Raportul privind rezultatele studiului „Cunoștințe, atitudini și comportamente în domeniul antreprenoriatului social din Republica Moldova” poate fi accesat AICI.

Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene și al Suediei. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Valorificăm potențialul societății civile pentru promovarea și dezvoltarea antreprenoriatului social în Republica Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia, realizat de Fundația Est-Europeană în parteneriat cu Centrul Contact și Keystone Moldova. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.

#antreprenoriat #antreprenoriat social #Keystone Moldova #studiu

O femeie din Grecia a născut după o fertilizare in vitro cu un embrion congelat în urmă cu 22 de ani, scrie hotnews.ro. Christina Rapti-Tzelepi are 54 de ani, vârsta maximă permisă în Grecia pentru fertilizarea in vitro.

Pentru ea, „nașterea de astăzi are o semnificație emoțională deosebită”, a declarat ginecologul Konstantinos Pantos într-o postare pe Facebook.

„În 2004, după un transfer de embrioni, a avut, din prima încercare, un băiețel sănătos. În octombrie 2025, familia a trecut prin tragedia pierderii fiului său, într-un accident rutier, la vârsta de 21 de ani”, a adăugat Pantos.

Potrivit medicului, femeia a adus pe lume o fetiță, miercuri, după ce i-a fost transferat un embrion din seria inițială, în decembrie.

„Au fost și durere, și bucurie, dar totul a dispărut în această dimineață, când ne-am ținut minunea în brațe”, a declarat Rapti-Tzelepi pentru televiziunea publică ERT.

Soțul ei, Konstantinos Rapis, a spus că familia lor a fost într-o „cursă contra cronometru”.

„Soția mea a ajuns, la propriu, chiar la limita restricțiilor de vârstă impuse de legislația în vigoare stabilită de legislația în vigoare”, a afirmat Raptis într-un comunicat.

El a cerut eliminarea limitei de vârstă pentru fertilizarea in vitro.

„Femeile mai în vârstă au o capacitate incomensurabilă de a oferi iubire matură, conștientă și necondiționată, precum și o stabilitate pe care nicio statistică nu o poate măsura vreodată pe deplin”, a mai spus Raptis.