Partidul Liberal (PL) consideră că, „actul normativ fundamental pentru economia statului, legea bugetului de stat pentru anul 2023, chiar dacă conține o serie de prevederi care țin cont de crizele prin care trece Republica Moldova, conține totuși și o serie de particularități care deduc o lipsă de viziune, neglijență și stagnare economică”.

„În condițiile în care Banca Națională a Moldovei a informat că rata inflației la finele acestui an va constitui peste 34%, iar prognozele pentru 2023 susțin că anul viitor inflația media anuală va constitui 15,7%, suportul acordat din partea statului este în mare parte doar prin compensații. Considerăm că, mult mai echitabil ar fi fost alocarea unei părți a acestor resurse pentru creșterea mai semnificativă a salariilor și pensiilor, în condițiile în care o mare parte a societății economisește resursele energetice, respectiv suportul din partea statului nu este uniform. În condițiile în care creșterile salariale sunt neuniforme, iar pentru unele categorii cum ar fi profesorii și medicii ajustările sunt doar de ochii lumii – toate acestea pot duce la ură socială dintre diferite categorii sociale. Discrepanța dintre mărimea finală a salariilor primite de diferite categorii de bugetari, care au la baza calculelor „valoarea de referință”, trebuie și poate fi stopată, acest lucru poate fi făcut prin renunțarea la „valoarea de referință derogatorie” lucru promis de altfel de cei de la PAS în campanie electorală”, se arată într-un comunicat de presă al PL.

Totodată, Partidul Liberal atrage atenția asupra faptului că, „în urma majorărilor de prețuri, crizei energetice și a propagandei rusești în condițiile neindexării cuvenite a pensiilor și salariilor, toate acestea pot produce conflicte de ordin social și instabilitate politică a statului pe teritoriul căruia se află o armată de ocupație străină și alături, în Ucraina, un război care macină și pune în pericol securitatea zonei în care ne aflăm și noi”.

„Cine a făcut afaceri cu Moldovagaz sau Termoelectrica se vor îmbogăți și mai mult, iar săracii vor sărăci mai mult, pentru că toate compensațiile sociale vor ajunge în final în buzunarele oligarhilor și șmecherilor implicați în scheme de transport și distribuție de gaz, import de produse alimentare, farmaceutice, producere de agent termic etc. Bugetul statului se va transforma într-un sac fără fund pentru oligarhi și nu într-un sprijin de nădejde pentru bătrâni, tânăra generație ori persoane cu nevoi speciale. În campania electorală, PAS a promis identificarea schemelor de corupție, inclusiv din domeniul energetic, dar așa și nu le-ați mai aflat sau poate că le-ați preluat? Unde este viziunea de viitor și proiecția pașilor concreți pentru dezvoltarea și susținerea agricultorilor? Proiectul prevede micșorarea mărimii fondului de subvenționare a agriculturii cu 250 de milioane de lei. Evident că, noutatea a stârnit nemulțumirea fermierilor, mai ales că după excluderea datoriilor la subvenții pentru anul curent, ramura strategică riscă să intre în noul an cu finanțare de doar 300 de milioane de lei. Agricultorii dimpotrivă au așteptat că din anul 2023”, mai comentează PL.

Liberalii susțin că, fără o viziune de viitor, lucrurile nu pot fi schimbate spre bine, iar în condițiile în care soldul datoriei de stat la finele anului curent se estimează că va constitui deja 36,3% din PIB – e necesară „o politică de dezvoltare a ramurilor economiei naționale și nu doar una de consum”.

„PL conștientizează, că suntem în condițiile unor situații fără precedent: criza economică și criza energetică, generate de războiul nedrept provocat de Federația Rusă la hotar cu Republica Moldova. Dar, este extrem de importantă implementarea reformelor pe termen lung. Nu trebuie de jucat cu reforma justiției precum au făcut-o Filat sau Plahotniuc, nu trebuie cheltuiți puținii bani publici pe lucruri fără substanță. O guvernare se consideră bună nu doar când aduce bani împrumutați dinafară, dar când căută căi de ai produce cu propriile puteri”, mai indică în comunicatul de presă PL.

Totuși PL salută și susține creșterea alocațiilor pentru domeniile Apărării Naționale și Sănătate, însă cu unele critici față de bugetul prevăzut.

Amintim că, bugetul public național pentru anul 2023 a fost deja votat în prima lectură de către deputați, iar în prezent este supus dezbaterilor publice și consultărilor pentru a fi votat în lectura a doua.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#analiza #bugetul de stat #Bugetul de stat 2023 #critica #PL

Republica Moldova își propune să crească de două ori volumul schimburilor comerciale cu Turcia în următorii 3-4 ani, prin atragerea de noi investiții, extinderea producției și crearea unor locuri de muncă bine plătite. Declarația a fost făcută de premierul Vasile Tofan, după o serie de întrevederi la Istanbul cu reprezentanții unor importante companii și grupuri de investiții din Turcia.

Premierul a discutat cu reprezentanți ai Fiba Group, CoreX, Franklin Templeton, Esas Holding, precum și cu managerii companiilor textile Yeşim, Evkon și Asena. Potrivit lui Tofan, aceste companii asigură deja aproximativ 1.500 de locuri de muncă în Republica Moldova, inclusiv în UTA Găgăuzia.

Un alt subiect abordat la Istanbul a fost dezvoltarea sectorului tehnologic. Tofan a avut o întrevedere cu echipa de management a Bilişim Vadisi, un parc tehnologic din Turcia care găzduiește peste 800 de companii. Experiența acestuia ar putea servi drept model pentru dezvoltarea HiTech Park de la Stăuceni, unul dintre proiectele pe care autoritățile îl văd drept important pentru economia viitorului.

„Moldova este deschisă pentru afaceri”, a transmis premierul oamenilor de afaceri turci, pe care i-a îndemnat să investească în țara noastră și să producă pentru piața europeană. Printre domeniile vizate se numără energia, tehnologia și producția destinată exportului, cu o valoare adăugată cât mai mare.

În prezent, schimburile comerciale dintre Republica Moldova și Turcia depășesc un miliard de euro. Autoritățile își propun ca această cifră să fie dublată în următorii 3-4 ani.

Întrevederile au avut loc în cadrul vizitei lui Vasile Tofan la Istanbul, unde premierul urmează să participe și la tradiționala cursă de înot peste Bosfor, programată pentru duminică, 23 august.

Tofan a declarat că este pentru a patra oară când participă la eveniment și că i-a promis fiului său, care a împlinit 14 ani, că vor traversa Bosforul împreună.

Premierul a spus că participarea la cursă are și o semnificație simbolică pentru Republica Moldova, întrucât traseul începe pe partea asiatică a Istanbulului și se încheie pe partea europeană.

„Pentru țara mea, aceasta este, de asemenea, un fel de călătorie simbolică, pentru că încercăm să ne integrăm strâns țara în Europa”, a declarat Vasile Tofan.

În discursul său, premierul a menționat și comunitatea găgăuză din Republica Moldova, pe care a descris-o drept o punte între Moldova și Turcia, datorită limbii turcice și legăturilor culturale.