Curs valutar
  • EUR
    19.9714
    -0.0025%
  • USD
    17.2301
    -0.314%
  • RUB
    0.2025
    -1.4815%
  • RON
    3.8104
    0.0262%
  • UAH
    0.3852
    -0.3115%

Toate știrile

18 august 2026

Dispozitivele ridicate din vila lui Plahotniuc, „mega securizate”: Procurorii nu pot accesa datele din telefoane și laptopuri

17 Aug. 2026, 21:51
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Ana Panaguța
17 Aug. 2026, 21:51 // Actualitate //  Ana Panaguța

Informațiile din telefoanele, laptopurile și stick-urile de memorie găsite în vila în care locuia Vladimir Plahotniuc în Grecia nu pot fi accesate. Dispozitivele au un nivel avansat de securizare, iar deblocarea acestora este imposibilă, anunță procurorii care au solicitat acces la ele, în speranța că ar putea găsi probe noi care să demonstreze vinovăția fostului președinte Igor Dodon în dosarul „Kuliok”, transmite TV8.

Tot astăzi, instanța a acceptat un nou set de probe ale acuzării, în timp ce o cerere depusă de apărarea lui Dodon a fost respinsă. Fostul președinte nu s-a prezentat azi la ședința de judecată.

După o pauză de peste două luni, ședințele de judecată în dosarul „Kuliok” au fost reluate. Astăzi, procurorii au cerut anexarea unor noi probe care, în opinia lor, ar demonstra vinovăția lui Igor Dodon pentru corupere pasivă, dar și pentru organizarea și acceptarea finanțării partidului politic din partea unei organizații criminale. Printre probe se numără un briefing susținut de fostul lider al PD, Vlad Plahotniuc, în iunie 2019.

„Confirm personal negocierile pe care le-am avut cu Igor Dodon. El în numele partidului Socialiștilor, eu în numele PD. Timp de trei luni de zile am avut multe discuții, am încercat să găsim o formulă de parteneriat tehnic între socialiști și democrați…dar a căzut în ultimul moment când nu am acceptat să semnez documentul legat de federalizare și alte cerințe care erau împotriva Republicii Moldova”, a declarat fostul lider al PD, Vlad Plahotniuc.

„Plahotniuc confirmă că a avut acele întâlniri personal cu Igor Dodon referitor la formarea coaliției dintre PSRM și PDM, confirmă acele negocieri, acele cerințe. Această înregistrare a fost necesară, deoarece noi am depus deligența pentru al audia pe Plahotniuc în ședință de judecată, acesta a refuzat, iar acuzarea a a adus alte probe pentru a confirma unele aspecte”, a explicat procurorul Petru Iarmaliuc.

Instanța a acceptat anexarea probei. Procurorii au mai cerut acces la informațiile de pe telefoanele, laptopurile și dispozitivele de stocare ridicate din vila lui Plahotniuc din Grecia, după reținerea acestuia de către autoritățile elene. Deocamdată, însă, dispozitivele nu au putut fi deblocate. Magistrații au acceptat și alte probe prezentate de acuzare, printre care:

„Am prezentat documente prin care am arătat că conducătorii organizațiilor teritoriale ale PSRM au achitat în aceeași zi cu persoanele decedate sau plecate peste hotare, figurează în actele contabile”.

Deși avocații lui Dodon urmează să asigure prezența a încă șase martori, astăzi niciunul nu a venit să facă declarații. Mai mult, unii dintre aceștia ar refuza să depună mărturii, întrucât figurează în alte cauze penale. Apărarea a depus însă o cerere privind o excepție de neconstituționalitate, care nu a fost admisă.

„Atunci când a fost pornit și trimis în judecată acest dosar, Dodon nu era președinte al Republicii Moldova, era fost președinte. În lege lipsește așa noțiune, deci se judecă în Curtea Supremă dosarele în privința unui fost președinte. Nu mai avea această calitate, prin urmare, urma să fie judecat la judecătoria Buiucani. Faptele au fost imputate pentru perioada cât a fost președinte. Mai repet competența Curții Supreme de Justiție țin de calitatea de președinte, nu de fapte”, a menționat avocatul Petru Balan.

Dosarul „Kuliok” a fost inițiat în primăvara anului 2020, iar în 2022 a fost trimis în judecată. Igor Dodon este primul președinte al Republicii Moldova judecat pentru o infracțiune comisă în perioada exercitării mandatului. Din acest motiv, dosarul a fost trimis direct la CSJ, instanța competentă să examineze cauzele penale pornite pe numele șefului statului. Procesul a fost reluat de la zero la sfârșitul lunii noiembrie 2025, după înlocuirea unuia dintre cei trei judecători din complet. Dodon este acuzat că ar fi pretins și acceptat de la Vladimir Plahotniuc între 600 de mii și un milion de dolari pentru a promova interesele Partidului Democrat. Fostul președinte pledează nevinovat și riscă până la 20 de ani de închisoare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

17 Aug. 2026, 22:43
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
17 Aug. 2026, 22:43 // Slider //  Ana Panaguța

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!