Persoanele cu hipertensiune arterială, care iau paracetamol, au risc crescut de atac de cord și accident vascular cerebral, potrivit unui studiu. Medicii trebuie să analizeze riscurile și beneficiile pentru pacienții cărora le prescriu acest medicament timp de mai multe luni, avertizează cercetătorii de la Universitatea din Edinburgh citați de BBC.

Paracetamolul este utilizat pe scară largă în întreaga lume ca remediu pe termen scurt pentru dureri și dureri, dar este prescris și pentru gestionarea durerii cronice, în ciuda puținelor dovezi ale beneficiului său pentru utilizarea pe termen lung.

O jumătate de milion de oameni – unul din 10 – din Scoția au luat acest medicament în 2018. Pe de altă parte, hipertensiunea arterială afectează unul din trei oameni din Marea Britanie.

Studiul a analizat evoluția medicală a 110 voluntari, dintre care două treimi luau medicamente pentru hipertensiune arterială sau hipertensiune arterială.

Lor li s-a cerut să ia 1 gram de paracetamol de patru ori pe zi timp de două săptămâni – o doză obișnuită pentru pacienții cu durere cronică – și apoi pastile fără substanță activă timp de încă două săptămâni. Studiul a arătat că paracetamolul a crescut tensiunea arterială, „unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru atacuri de cord și accident vascular cerebral”, a spus profesorul James Dear.

Cercetătorii îi sfătuiesc pe medici să le recomande pacienților cu durere cronică o doză cât mai mică de paracetamol și să-i supravegheze îndeaproape pe cei cu hipertensiune arterială și cu risc de boli de inimă.

„Nu este vorba despre utilizarea pe termen scurt a paracetamolului pentru dureri de cap sau febră, ceea ce este, desigur, bine”, a subliniat medicul Iain MacIntyre.

„Rămân totuși multe necunoscute”

Dr. Dipender Gill, lector de farmacologie clinică și terapie, la Universitatea din Londra, a declarat că studiul, publicat în jurnalul Circulation, a constatat „o creștere mică, dar semnificativă a tensiunii arteriale în rândul populației”, dar „că răman multe necunoscute”. „.

„În primul rând, nu este clar dacă creșterea tensiunii arteriale va fi menținută prin utilizarea pe termen lung a paracetamolului. În al doilea rând, nu se știe cu certitudine dacă orice creștere a tensiunii arteriale atribuită consumului de paracetamol ar duce la un risc crescut de boli cardiovasculare”, a spus el.

Un studiu amplu derulat în SUA a stabilit anterior o legătură între utilizarea pe termen lung a paracetamolului și riscul crescut de atacuri de cord – dar nu a putut dovedi că unul l-a cauzat pe celălalt.

Echipa din Edinburgh a spus că nu poate explica modul în care paracetamolul ar crește tensiunea arterială, dar constatările lor ar trebui să ducă la o revizuire a modului în care prescriu paracetamol pe termen lung.Acestea erau considerate anterior mai sigure decât analgezicele antiinflamatoare cum ar fi ibuprofenul, despre care se crede că crește tensiunea arterială la unii oameni.

Dr. Richard Francis, de la Stroke Association, a declarat că sunt necesare cercetări suplimentare în cazul persoanelor cu tensiune arterială normală și sănătoasă, într-un interval de timp mai lung, „pentru a confirma riscurile și beneficiile utilizării pe scară largă a paracetamolului”.

#hipertensiune arterială #medicament #paracetamol #studiu

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.