Riscul ca orașul Chișinău să rămână fără apă este în continuare foarte mare. Despre acest lucru a anunțat, repetat, primarul Capitalei, Ion Ceban.

Potrivit edilul, acest lucru este valabil din motiv că „au fost tergiversate procesele la maxim pentru a nu ajusta costul la serviciile de apă și canalizare, iar pe de altă parte scumpirile la toate restul serviciilor se țineau lanț, Apă Canal a acumulat datorii la energia electrică”.

Compania „Premier Energy” deja a deconectat unele obiective ale întreprinderii.

Pentru două luni suma datoriei este de 78 de milioane de lei pentru energia electrică. Întreprinderea Apă Canal nu are acești bani în cont, dar achită eșalonat după posibilitate.

„Primăria Chișinău și așa a achitat pentru anul 2022 datoria de la Apa Canal în sumă de 130 de milioane de lei, obligațiunile creditare pe care le-a acumulat din anii 2015. Am făcut tot posibilul pentru a atenționa toate instituțiile centrale, dar au întors spatele cei de la guvernare. Ajustările făcute recent la costurile pentru apă și canalizare de ANRE sunt: 1 – insuficiente, 2 – prea târziu au fost ajustate prețurile ce pune în dificultate situația actuală și poate duce la faliment”.

Edilul a declarat că plățile încă nu au reușit să vină chiar și cu acele majorări, iar astăzi riscul cel mai mare este că intreprinderea poate rămâne fără energie electrică fiind deconectată.

„Tare își doresc ei ca această întreprindere să ajungă pe mâini private ca multe alte instituții pe care le-au falimentat. Dacă in continuare Guvernul va forța nota la ANRE atunci orașul riscă să rămână fără apă și canalizare, dar și instituția strategică va da faliment, scopul de bază a Guvernării. Dacă situația continuă nu vor putea fi realizate proiectele naționale de interconectare la serviciile de apa și canalizare a centrelor raionale din Republica Moldova finanțate de partenerii de dezvoltare cu sute de milioane de lei. Totodată prin deconectarea energiei electrice, la Stația de Epurare se vor opri toate procesele, iar mirosul urât va reapărea în Capitală, un alt obiectiv al Guvernării de a da vina pe Primarie”.

Amintim că, din data de 13 ianuarie, au intrat în vigoare noile tarife la apă și canalizare din municipiul Chișinău.

Conform deciziei ANRE, serviciul public de alimentare cu apă potabilă va costa: pentru consumatorii casnici în mărime de 11,12 lei/m3 (+2,47 lei/m3 față de tariful în vigoare); pentru consumatorii noncasnici în mărime de 13,29 lei/m3 (la nivelul tarifului în vigoare).

De asemenea, serviciul public de canalizare și de epurare a apelor uzate va constitui: pentru consumatorii casnici în mărime de 4,18 lei/m3 (+2,14 lei/m3 față de tariful în vigoare); pentru consumatorii noncasnici în mărime de 11,17 lei/m3 (la nivelul tarifului în vigoare).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ANRE #apa potabila #apa-canal #Chisinau

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat miercuri, 19 august, că intenționează să se întâlnească cu liderul nord-coreean Kim Jong Un în cursul acestui an și a afirmat că această țară asiatică deține 57 de arme nucleare „foarte puternice”, informează hotnews.ro.

Declarațiile au venit după ce Trump a ordonat oficialilor de la Pentagon să întrerupă exercițiile militare comune cu Coreea de Sud, afirmând că acestea transmiteau Phenianului un mesaj „total inadecvat și ostil” față de o țară care s-a arătat „neamenințătoare și respectuoasă”.

Când a fost întrebat, miercuri, dacă se așteaptă să se întâlnească cu Kim în cursul acestui an, Trump a răspuns: „Da, o voi face”.

Trump a declarat luni că a primit un răspuns de la Kim în urma încercărilor lui de a relua dialogul. The Wall Street Journal a relatat că liderul de la Casa Albă i-a îndemnat pe consilieri să organizeze o întâlnire față în față cu Kim încă din această toamnă.

Misiunea Coreei de Nord la Națiunile Unite din New York nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii cu privire la ultimele declarații ale lui Trump, dar acestea au venit imediat după ce sora influentă a lui Kim, Kim Yo Jong, a afirmat că nu are cunoștință de vreo comunicare recentă între liderii celor două țări.

Kim Yo Jong a mai spus că, deși relația dintre liderii Statelor Unite și Coreei de Nord era „cu adevărat excelentă”, Washingtonul continua să desfășoare exerciții militare alături de Seul și amenința securitatea națională a Phenianului.

Trump a organizat o serie fără precedent de summituri cu Kim în 2018 și 2019, dar eforturile diplomatice au eșuat din cauza cererilor SUA ca Phenianul să renunțe la armele sale nucleare. De atunci, Trump s-a referit în repetate rânduri la Coreea de Nord ca la o „putere nucleară”, deși administrația lui a continuat să solicite denuclearizarea țării și nu o recunoaște oficial ca stat posesor de arme nucleare.

Trump a încercat să relanseze eforturile diplomatice în al doilea mandat al său.

„Îl cunosc foarte bine pe Kim Jong Un, iar el va fi în regulă atâta timp cât noi avem un președinte inteligent”, le-a spus președintele american reporterilor miercuri, în timpul unei vizite la un heliport pe care îl construiește pe istoricul South Lawn al Casei Albe.

„Faptul că mă înțeleg bine cu el – ăsta e un lucru bun, nu unul rău. El are 57 de arme nucleare foarte puternice”, a spus Trump. „Asta nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată. Dacă aș fi fost președinte, nu aș fi permis-o. Dar el (Kim, n.r.) le are”, a adăugat președintele SUA.

Faptul că Trump a menționat un număr specific de arme nucleare deținute de Coreea de Nord este unul extrem de neobișnuit, notează Reuters.

Guvernul SUA nu publică oficial o estimare a arsenalului nuclear al Coreei de Nord, deși un raport din 2025 al Serviciului de Cercetare al Congresului a menționat că experții din sectorul neguvernamental estimează că Phenianul a produs suficient material fisionabil pentru până la 90 de focoase nucleare, dar ar fi asamblat aproximativ 50.

În iunie, Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm a estimat că Coreea de Nord „a asamblat, probabil, în jur de 60 de focoase și deține suficient material fisionabil pentru a produce cel puțin încă 30”.

În timpul primului mandat al lui Trump, Kim l-a numit pe acesta „un bătrân senil și deraiat mintal din SUA” și a amenințat că are la dispoziție un „buton nuclear” pe biroul său.

Însă cei doi lideri au transformat acea tensiune în întâlniri față în față, inclusiv un scurt schimb de replici în zona demilitarizată dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud, vizită în cadrul căruia Trump a devenit primul președinte american în exercițiu care a pășit pe teritoriul Coreei de Nord.