Premierul Alexandru Munteanu a renunțat la acțiunile companiei cipriote Tissico Limited după ce RISE a publicat ancheta „Sub acoperișul dictaturii nord-coreene”, în care se menționa inclusiv despre asocierea șefului Guvernului în firma din Cipru, cu o săptămână înainte să fie numit oficial în funcție.

Deși era obligat să declare acțiunile deținute în Tissico Limited, Munteanu nu le-a inclus în declarația de avere pentru anul 2024. În schimb, a indicat acțiunile pe care le deține în VGP prin intermediul companiei cipriote. Acestea apar și în declarația pentru 2025, fără vreo mențiune privind transferul participației.

Prin acțiunile pe care le avea la Tissico, Munteanu controla aproape un sfert din societatea pe acțiuni PJSC „VGP” din Ucraina, un producător internațional de hârtie, cunoscut sub brandul Ruta. Valoarea participației sale este estimată la un milion de euro.

Tissico Limited deține integral acțiunile companiei PJSC VGP din Ucraina, care exportă producția Ruta în peste 20 de țări. Firma a fost fondată în 2011, de o companie înregistrată în Insulele Virgine Britanice (BVI), regiunea fiind considerată unul dintre cele mai opace paradisuri fiscale din lume, conform Rise Moldova. Ulterior, au existat mai multe tranzacții, inclusiv prin intermediul unor companii din alte paradisuri fiscale, iar într-un final, o parte din acțiuni au fost transferate către Alexandru Munteanu, pe persoană fizică, și două companii cipriote, deținute fiecare de câte un cetățean ceh. Tranzacțiile au avut loc în aprilie 2024.

Cui a cedat Munteanu acțiunile

În octombrie octombrie 2025, înainte ca Maia Sandu să investească Guvernul Munteanu, viitorul premier a cedat pachetul său de 282 de acțiuni din Tissico către o altă firmă din Cipru – Grominston Ltd. Aceasta este controlată de un cetățean ceh.

Cum explică Munteanu ieșirea din Tissico

Alexandru Munteanu a evitat să explice de ce compania cipriotă și tranzacția cotei sale nu se regăsesc în declarațiile lui de avere. Premierul afirmă că la momentul investirii sale în funcție, deși nu exista o cerință legală, a decis să se retragă din acționariat, pentru a evita posibile conflicte de interese.

Potrivit lui, transferurile nu sunt finalizate, „fiindcă partenerii/companiile nu sunt capabile acum, în timpul războiului, să-mi răscumpere acțiunile, dar nu este o urgență pentru mine”.

#actiuni #Alexandru Munteanu #cirpu #firma #ruta

Peste 68 de milioane de lei au fost investiți, în perioada 2022-2026, în lucrări de curățare, adâncire, decolmatare și amenajare a albiilor mai multor râuri din Republica Moldova. Intervențiile au fost realizate pe râurile Răuțel, Botna, Bîc, Răut și Lăpușna, iar pe unele sectoare lucrările continuă.

Pe râul Răuțel, în raionul Fălești, au fost efectuate lucrări de decolmatare și regularizare pe un sector de 6,5 kilometri, în hotarele UTA Răuțel.

Intervenții importante au fost realizate și pe râul Botna. În raionul Căușeni, albia a fost curățată și adâncită pe o lungime de 6,1 kilometri, iar în perimetrul localităților Zaim, Căușeni, Cîrnățeni, Plop-Știubei și Chircăiești au fost decolmatați alți 19 kilometri de râu.

În raionul Ialoveni, lucrările au cuprins un sector de 24 de kilometri, în hotarele localităților Ulmu, Văsieni, Ruseștii Noi, Bardar, Pojăreni, Costești, Zâmbreni și Horești, între lacurile de acumulare Costești și Ulmu. Pe un alt sector de 15 kilometri, dintre lacurile de acumulare Costești și Răzeni, lucrările sunt în desfășurare.

Pe râul Bîc continuă lucrările de curățare și adâncire a albiei pe un sector de 11 kilometri, între orașul Strășeni și lacul de acumulare Ghidighici. Intervențiile sunt planificate pentru perioada 2025-2026.

Și pe râul Răut se desfășoară lucrări de decolmatare, pe un sector de 10,5 kilometri, de la hotarele UTA Băhrinești până la lacul de acumulare Florești. Acestea urmează să fie finalizate în perioada 2025-2026.

Pe râul Lăpușna au fost efectuate lucrări de curățare și adâncire a albiei pe o lungime de 15 kilometri, de la lacul de acumulare Mingir până la râul Prut.

Autoritățile anunță că lucrările de amenajare și protecție a resurselor de apă vor continua. În perioada următoare sunt planificate noi intervenții pe sectoare ale râurilor Cogîlnic, Lăpușna, Botna, Ciulucul Mare și Tigheci.

Prin aceste proiecte, autoritățile urmăresc îmbunătățirea gestionării cursurilor de apă, protejarea resurselor de apă și reducerea riscului de inundații pentru localitățile și terenurile din apropierea râurilor.