Premierul Alexandru Munteanu a renunțat la acțiunile companiei cipriote Tissico Limited după ce RISE a publicat ancheta „Sub acoperișul dictaturii nord-coreene”, în care se menționa inclusiv despre asocierea șefului Guvernului în firma din Cipru, cu o săptămână înainte să fie numit oficial în funcție.

Deși era obligat să declare acțiunile deținute în Tissico Limited, Munteanu nu le-a inclus în declarația de avere pentru anul 2024. În schimb, a indicat acțiunile pe care le deține în VGP prin intermediul companiei cipriote. Acestea apar și în declarația pentru 2025, fără vreo mențiune privind transferul participației.

Prin acțiunile pe care le avea la Tissico, Munteanu controla aproape un sfert din societatea pe acțiuni PJSC „VGP” din Ucraina, un producător internațional de hârtie, cunoscut sub brandul Ruta. Valoarea participației sale este estimată la un milion de euro.

Tissico Limited deține integral acțiunile companiei PJSC VGP din Ucraina, care exportă producția Ruta în peste 20 de țări. Firma a fost fondată în 2011, de o companie înregistrată în Insulele Virgine Britanice (BVI), regiunea fiind considerată unul dintre cele mai opace paradisuri fiscale din lume, conform Rise Moldova. Ulterior, au existat mai multe tranzacții, inclusiv prin intermediul unor companii din alte paradisuri fiscale, iar într-un final, o parte din acțiuni au fost transferate către Alexandru Munteanu, pe persoană fizică, și două companii cipriote, deținute fiecare de câte un cetățean ceh. Tranzacțiile au avut loc în aprilie 2024.

Cui a cedat Munteanu acțiunile

În octombrie octombrie 2025, înainte ca Maia Sandu să investească Guvernul Munteanu, viitorul premier a cedat pachetul său de 282 de acțiuni din Tissico către o altă firmă din Cipru – Grominston Ltd. Aceasta este controlată de un cetățean ceh.

Cum explică Munteanu ieșirea din Tissico

Alexandru Munteanu a evitat să explice de ce compania cipriotă și tranzacția cotei sale nu se regăsesc în declarațiile lui de avere. Premierul afirmă că la momentul investirii sale în funcție, deși nu exista o cerință legală, a decis să se retragă din acționariat, pentru a evita posibile conflicte de interese.

Potrivit lui, transferurile nu sunt finalizate, „fiindcă partenerii/companiile nu sunt capabile acum, în timpul războiului, să-mi răscumpere acțiunile, dar nu este o urgență pentru mine”.

#actiuni #Alexandru Munteanu #cirpu #firma #ruta

Republica Moldova riscă să nu poată valorifica la termen întreaga finanțare disponibilă prin Planul de Creștere al Uniunii Europene, în valoare de 1,9 miliarde de euro, din cauza unor măsuri care nu au fost finalizate la datele asumate sau care sunt considerate cu risc ridicat de întârziere. Mecanismul european prevede că banii sunt acordați în funcție de realizarea unor condiții concrete, iar Comisia Europeană poate suspenda sau deduce suma aferentă unei măsuri neîndeplinite, scrie Bani.md.

Pentru prima jumătate a anului 2026, Guvernul a raportat realizarea a 18 din 20 de măsuri. Cele două restanțe sunt punerea în funcțiune a liniei electrice Vulcănești–Chișinău și completarea colegiilor specializate ale Consiliului Superior al Magistraturii. Pentru cele 18 măsuri realizate, autoritățile au solicitat o tranșă cu o valoare de 191,5 milioane de euro, din care circa 157 milioane ar urma să fie transferate efectiv după evaluarea Comisiei Europene, diferența fiind acoperită anterior prin prefinanțare.

În cazul liniei Vulcănești–Chișinău, Agenda de reforme prevedea ca obiectivul să fie funcțional până la sfârșitul anului 2025. Condiția are nivel de ambiție „Categoria 1”, căreia îi corespunde o valoare brută de aproximativ 15,48 milioane de euro. Documentul european cere nu doar construcția liniei, ci funcționarea acesteia conform tuturor cerințelor

Deși lucrările de construcție au fost declarate finalizate în vară, punerea în exploatare comercială a fost amânată după identificarea unei defecțiuni la un transformator de curent de la Stația Electrică Chișinău. Ministerul Energiei anunța în august că echipamentul fusese trimis la fabrica producătorului din Spania pentru reparații și testări.

A doua restanță privește funcționarea deplină a colegiilor specializate ale CSM. Agenda europeană cere ca toți membrii acestora să fie numiți și să fi trecut evaluarea externă. La raportarea din vară, Colegiul disciplinar avea doar cinci din cei șapte membri necesari. Această măsură este încadrată în Categoria 3, cu o valoare brută de circa 7,74 milioane de euro.

Prin urmare, cele două condiții restante reprezintă împreună aproximativ 23,2 milioane de euro ca valoare brută a jaloanelor, calculată conform categoriilor financiare stabilite în Agenda de reforme. Suma efectivă care poate fi reținută dintr-o tranșă poate fi însă diferită, inclusiv din cauza prefinanțării deja acordate.

Presiunea crește în a doua jumătate a anului. Autoritățile trebuie să realizeze în total 40 de măsuri, inclusiv cele două restanțe, iar nouă dintre acestea au fost catalogate de Guvern drept având risc înalt de întârziere. Valoarea brută a condițiilor aferente semestrului doi ajunge la circa 464,4 milioane de euro, în timp ce Guvernul estimează o debursare efectivă de aproximativ 380,8 milioane de euro dacă angajamentele sunt îndeplinite.

Printre cele mai sensibile măsuri se află reforma Căii Ferate din Moldova. Până la sfârșitul lui decembrie, CFM trebuie reorganizată în două societăți pe acțiuni. Astfel, una responsabilă de infrastructură și alta de transportul de pasageri și marfă. Reforma trebuie să includă separarea financiar-contabilă, împărțirea personalului și aprobarea planurilor de dezvoltare pentru cele două entități. Jalonul este evaluat la Categoria 1, adică aproximativ 15,48 milioane de euro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La mijlocul lunii septembrie, reforma CFM ajunsese însă doar la etapa legislativă, Parlamentul a votat în prima lectură proiectul privind reorganizarea întreprinderii.

În cazul CFM, cele 300 de milioane de lei prevăzute pentru infrastructura feroviară și serviciile de pasageri nu reprezintă o condiție separată de plată din Planul de Creștere. Condiția UE este reorganizarea efectivă a companiei; întârzierea utilizării banilor bugetari este o problemă distinctă.

Pe lista măsurilor considerate cu risc ridicat se mai află lichidarea a zece întreprinderi de stat, recunoașterea și alinierea semnăturilor electronice cu sistemul european, digitalizarea sectorului medical și crearea sistemului de monitorizare a stocurilor de medicamente, precum și migrarea tuturor declarațiilor de avere și interese în noul sistem „e-Integritate”.

În justiție, Guvernul și-a asumat reducerea cu 40% a duratei de examinare a dosarelor de corupție față de nivelul din 2024. Atunci, timpul mediu de soluționare a unui astfel de dosar la Judecătoria Chișinău era de peste 775 de zile.

O altă condiție prevede introducerea mecanismului de reutilizare socială a bunurilor confiscate, astfel încât cel puțin 20% din activele recuperate în anul precedent să fie utilizate în scopuri sociale sau de interes public. Și această măsură trebuie realizată până în decembrie 2026.

Comisia Europeană a subliniat pe 24 septembrie că următoarele luni sunt esențiale pentru realizarea jaloanelor. În zilele următoare este așteptată evaluarea formală a măsurilor care aveau termen până în iunie, iar banii aferenți condițiilor considerate îndeplinite ar urma să fie transferați la începutul lunii octombrie.

Până în prezent, Republica Moldova a deblocat peste 500 de milioane de euro din mecanismul european. Planul de Creștere, de până la 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027, conține 56 de reforme și 153 de măsuri, iar plățile sunt direct legate de gradul lor de realizare.

#bani #Moldova #UE