Livia Mitrofan, Maria Frunze, judecătoare la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, dar și Ioana Chironeț, judecătoare la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, audiate public pe 7 octombrie Curent de către Comisie pre-vetting, au promovat concursul pentru noul Consiliu Superior al Magistraturii (CSM), fapt care denotă că „corespund criteriilor de integritate etică și financiară și promovează evaluarea”.

Concluzia Comisiei pre-vetting se conține în fiecare din cele trei decizii motivate, adoptate în unanimitate de membrii Comisiei, și transmise candidatelor supuse evaluării și Consiliului Superior al Magistraturii, instituția responsabilă de organizarea alegerilor sau concursului pentru selectarea membrilor în CSM.

Livia Mitrofan și Ioana Chironeț au candidat pentru funcția de membru în CSM, iar Maria Frunze, inclusiv pentru funcția de membru al Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor.

„Pentru a stabili dacă candidatele corespund indicatorilor de integritate, în procesul de evaluare au fost analizate informații din numeroase surse publice și private, precum Autoritatea Națională de Integritate, Serviciul Fiscal de Stat, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, instituții financiare, dar și surse deschise, precum rețelele de socializare, reportajele jurnalistice de investigație și rapoartele organizațiilor societății civile. Comisia a verificat atent veridicitatea și relevanța tuturor informațiilor primite, iar aspectele care au prezentat neclarități au fost abordate în întrebările scrise adresate candidatelor și în cadrul audierii publice”, se arată în anunțul Comisiei pre-vetting.

Precizăm că, primii trei candidați pentru fotoliul de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au susținut proba interviului la 7 octombrie curent.

În total, în concurs au rămas 23 de candidați, dintre care trei au fost audiați de către Comisie pe 7 octombrie și urmează să fie pronunțată decizia în decurs de o lună.

Amintim că, inițial, pentru pozițiile în cadrul CSM au depus cerere 28 de magistrați. Trei dintre aceștia s-au retras ulterior din concurs, lucru care se echivalează cu „nepromovarea evaluării”, indiferent de motivul invocat de candidat. Este vorba de Mihail Cojocaru, -judecător la Judecătoria Bălți, Dumitru Pușca, – judecător la Curtea de Apel Bălți și Iana Talmaci, – judecătoare în cadrul instanței din Strășeni. Nu a promovat evaluarea și magistratul Gheorghe Balan de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, care nu a depus declarația de avere și interese personale pentru 5 ani.

Ultimul candidat care și-a anunțat retragerea din cursă este Judecătorul de la Curtea de Apel Chișinău, Iurie Contruță, care a anunțat despre decizia luată la 18 octombrie curent.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#candidati #comisie #CSM #pre-vetting

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.