Liderii europeni și guvernarea din Republica Moldova se reunesc vineri la Chișinău, unde are loc primul summit Moldova – UE. Evenimentul va pune în evidență faptul că țara noastră este un partener important pentru Uniunea Europeană.

Ursula von der Leyen și Antonio Costa vor discuta de la 17:00 cu Maia Sandu, Igor Grosu și Dorin Recean. După reuniunea care se va desfășura cu ușile închise, urmează declarații comune de presă a șefei statului, președintei Comisiei Europene și președintelui Consiliului UE.

TOP 5 anunțuri așteptat

Se planifică mai multe decizii și anunțuri de importanță majoră pentru Republica Moldova și cetățenii săi. Printre ele se numără anunțuri referitoare la securitate și apărare, aprecierea efortului de aderare, liberalizarea roamingului și Planul de Creștere pentru Moldova.

Simbolic este faptul că, înainte de a ajunge la Chișinău, președintele Consiliului UE Antonio Costa a avut discuții informale cu președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și Colegiul Comisarilor.

Roaming ca acasă, din 2026

Sursele Realitatea susțin că reprezentanții Comisiei Europene au transmis deja Consiliului recomandarea să adopte, din numele UE, poziția privind liberalizarea roamingului. În documentul consultat de redacție se menționează că Moldova are capacitățile necesare să implementeze rigorile necesare pentru programul european „roaming like at home”.

Deși decizia nu va intra în vigoare imediat după anunț, probabil subiectul va fi unul dintre anunțurile de bază, după summitul de la Chișinău. Se estimează că liberalizarea roamingului va fi aplicată din 2026.

Prima tranșă din ajutorul de 1,9 miliarde de euro

Alocarea primei tranșe din cele 1,9 miliarde de euro din Planul de creștere pentru Moldova se preconiza pentru lunile mai – iunie, însă până în iulie nu s-a anunțat încă că am recepționat banii.

Luând în considerare că pe agenda Summitului UE – Moldova sunt incluse discuții despre Planul de Creștere, oficialii europeni ar intenționa să anunțe oficial cetățenii țării noastre despre sprijinul pe care ni-l acordă și destinația banilor. Cel puțin două surse apropiate guvernării au confirmat pentru Realitatea că anunțul despre prima tranșă din acest pachet de sprijin va fi făcut urmare a reuniunii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Declarația comună a liderilor europeni și oficialilor de la Chișinău

Consiliul Uniunii Europene a anunțat că se planifică o declarație comună a liderilor participanți la summit. Subiectul nu a fost dezvăluit, însă se presupune că mesajul se va referi la integrarea europeană a țării noastre, atacurile hibride ale Rusiei contra Moldovei și condamnarea războiului din Ucraina.

„UE va saluta eforturile Republicii Moldova de a continua cu fermitate o agendă de reforme pentru a consolida statul de drept și drepturile fundamentale, precum și lupta împotriva criminalității organizate”, se arată în declarația Consiliului.

Liderii UE își vor reitera angajamentul față de suveranitatea, securitatea Moldovei, vor condamna atacurile hibride ale Rusiei și vor discuta despre modalități de consolidare a rezilienței țării noastre, inclusiv în contextul dezinformării, ingerințelor străine și corupției electorale.

Mai mult comerț cu UE și mai multe oportunități?

Comisia Europeană a aprobat Evaluarea preliminară a Programului privind piața unică 2021-2027, în care se regăsesc informații inclusiv despre aplicările din Republica Moldova la programe europene de antreprenoriat, inclusiv pentru tineri.

Bunăoară, la programul European Youth Event sunt 94 de proiecte din Moldova, iar de finanțările Eurocluster au beneficiat trei companii autohtone.

Autoritățile europene au anunțat deja că vor menționa la summitul de la Chișinău importanța strategică a Acordului de asociere UE-Republica Moldova, care a intrat în vigoare la 1 iulie 2016 și care îi permite țării noastre să beneficieze de o zonă de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare. Programul elimină taxele de import pentru majoritatea mărfurilor comercializate între UE și Republica Moldova și prevede un acces reciproc amplu la comerțul cu servicii pentru ambele părți.

Moldova aderă la mai multe programe europene

Sursele Realitatea au precizat că s-ar putea anunțat aderarea completă a Moldovei la programul Erasmus până în 2027. De asemenea, ar urma să fie făcute și alte anunțuri, despre alinierea la mai multe proiecte europene, printre care și „Europa Creativă”, Garanția Europeană pentru Copii (GEC) – dedicat copiilor vulnerabili, dar și Uniunea Competențelor – plan de îmbunătățire a formării profesionale.

#anunțuri #lideri europeni #Moldova #Summit #UE

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.