Actorul Robert De Niro a vorbit despre fiica sa de doar câteva luni într-un nou interviu şi a descris experienţa de a fi tată la vârsta de 80 de ani ca fiind ”grozavă”.

Actorul, care deţine două statuete Oscar în palmares, a anunţat în luna mai anul trecut că a devenit, la vârsta de 79 de ani, pentru cea de-a şaptea oară tată. El a anunţat vestea emoţionantă în timpul unui interviu acordat pentru ET Canada în mai 2023. La momentul respectiv, actorul nu a specificat cine este mama bebeluşului, dar colega sa Kim Cattrall a confirmat la scurt timp după aceea că este vorba despre iubita lui, Tiffany Chen. De Niro a precizat că bebeluşul a fost „planificat”. Numele ei întreg este Gia Virginia Chen-De Niro şi s-a născut la 6 aprilie 2023, scrie protv.ro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

”Ea are un fel foarte adorabil de a te privi, care te absoarbe… Nu ştiu cum o să fie mai târziu, când o să fie mai mare, dar se gândeşte şi observă totul şi priveşte. Este foarte interesant. Aşa că, ştiţi ceva, sunt un tată de 80 de ani şi e minunat şi vreau să fiu cât de mult timp în preajmă… ca să mă bucur de ea. Toate preocupările şi grijile mele pur şi simplu dispar atunci când mă uit la ea. Aşa că este nemaipomenit”, a declarat De Niro,

Actorul a fost văzut pentru prima dată cu Tiffany Chen în august 2021, după ce s-a despărţit în noiembrie 2018 de fosta soţie Grace Hightower. De Niro a împlinit 80 de ani pe 17 august 2023. Nu se ştie exact câţi ani are Tiffany Chen. Unele site-uri scriu că ea ar avea în prezent 46 de ani, însă potrivit celebsweek, ea s-ar fi născut în 1985 şi ar avea, deci, 38-39 de ani.

#fiica #Robert De Niro #tata

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.