Preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a reiterat sprijinul pentru Moldova la adunarea Euronest. Oficiala a punctat că atât țara noastră, cât şi Ucraina Georgia sau Azerbaidjan sunt statele pentru care se vrea sprijin și cooperare.

Conform șefei Parlamentului UE, întrunirea este un exemplu când diplomația parlamentară dă roade. Ea s-a referit și la amenințările hibride, menționând că războiul din Ucraina a zguduit sistemul de securitate, ia Europa trebuie să se consolideze pentru sancțiuni și pentru a izola Kremlinul.

„E clar că am parcurs un drum lung şi putem fi de acord că adunarea parlamentară a dovedit un bun exemplu cum diplomația parlamentară va da roade. Parlamentul European ramâne angajat în sprijinirea parteneriatului estic. Vom continua să facem progrese în legătură cu candidaturile la UE a Moldovei și Ucrainei, vom lucra şi cu Georgia ca să devină țară candidat. Vom coopera cu Azerbaidjan. Avem loc de mai bine. Avem multe de oferit unii altor în ceea ce privește valorile democratice. Războiul din Ucraina a zguduit structura de securitate, a dus inflația la valori record, a dus la creșterea prețurilor în energie. Este important să avem răspuns armonizat, fie că e vorba de sancțiuni, fie că e vorba de consolidarea izolării Kremlinului. Această adunare rămâne cel mai potrivit forum pentru aceste teme”, afirmă Metsola.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Adunarea Parlamentară Euronest a fost creată pe 3 mai 2011 la Bruxelles. Președinții Legislativelor din Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova, Ucraina și Uniunea Europeană au semnat Actul Constitutiv. Misiunea sa este promoveze condițiile necesare accelerării asocierii politice și integrării economice între UE și partenerii est-europeni și să consolideze cooperarea în regiune.

#discurs #Euronest #Metsola #Moldova #UE

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.