Roboții sociali - un pericol pentru omenire? Pot manipula emoțional. Despre riscurile tehnologiei

Pe măsură ce roboții sunt construiți pentru a fi din ce în ce mai sociali și proiectați pentru a face față la nevoia noastră de conexiuni emoționale, un cercetător în etica inteligenței artificiale avertizează că omenirea poate ajunge să fie exploatată. Cercetătoarea MIT Media Lab, Kate Darling, expert în etică tehnologică și relațiile și interacțiunile dintre oameni și roboți, a declarat pentru presa internațională că modul în care vorbim și gândim despre roboți astăzi – ca încercări de a recrea umanitatea – deschide noi căi de a manipula sau profita de oameni.

„Îmi fac griji că companiile pot încerca să profite de oamenii care folosesc această tehnologie foarte convingătoare din punct de vedere emoțional”, a declarat Darling pentru The Guardian. „De exemplu, un robot sexual te exploatează în momentele tale vulnerabile, cu o achiziție convingătoare în aplicație”.

Similar cu modul în care am interzis publicitatea subliminală în unele locuri, este posibil să dorim să luăm în considerare manipularea emoțională care va fi posibilă cu roboții sociali.

Darling a explicat mai departe – problema este că companiile care dezvoltă algoritmi de inteligență artificială sau sisteme asemănătoare omului se pierd în presupusa lor sofisticare tehnologică și nu își asumă responsabilitatea pentru acțiuni greșite, deoarece încearcă să mențină mașinăriile la standardele umane.

„Îmi fac griji că se oferă prea multă libertate companiilor”, a spus Darling. „În cazul biciclistului ucis de o mașină Uber cu pilot automat, în 2018, șoferul de rezervă a fost considerat responsabil în locul producătorului. Argumentul din partea companiilor este că nu ar trebui să fie responsabili pentru învățarea tehnologiei, deoarece nu sunt capabili să prevadă sau să planifice toate posibilitățile”.

În schimb, sugerează ea, ar trebui să tratăm roboții și algoritmii de inteligență artificială în mod similar cu modul în care facem animalele. Această metaforă s-ar putea descompune un pic, având în vedere exemplul ei de robot sexual, dar ideea este să înțelegem că oricare ar fi scopul acestor mașinării, va fi întotdeauna diferit de ceea ce oamenii reali pot oferi. Iar abordarea relațiilor cu roboții și cu inteligența artificială care există în orice aspect al vieții noastre, având în vedere acest lucru, va face o experiență mai benefică și mai puțin manipulativă.

„Animalele și roboții nu sunt la fel, dar analogia ne îndepărtează de preconcepția persistentă robot-uman”, a spus Darling. „Ne deschide mintea către alte posibilități – faptul că roboții pot fi partenerii noștri – și ne permite să vedem câteva dintre alegerile pe care le avem în conturarea modului în care folosim tehnologia”.

#omenire #robot

Un cuplu din Miami, SUA, care a obținut titlul de cel mai longeviv cuplu căsătorit din lume, doborând un record mondial, spune că secretul mariajului lor de 83 de ani a fost simplu: iubirea reciprocă, relatează digi24.ro.

„Ne iubim unul pe altul”, a declarat Eleanor Gittens, în vârstă de 107 ani, pentru LongeviQuest, un site specializat pentru oameni care trăiesc peste un secol. Soțul ei, Lyle Gittens, de 108 ani, a răspuns la aceeași întrebare: „Îmi iubesc soția”.

Titlul de cel mai longeviv cuplu a fost confirmat de comisia globală LongeviQuest, care a verificat certificatul lor de căsătorie din 1942, înregistrările recensământului american și alte documente din arhivă. Cuplul a preluat titlul după decesul brazilianului Manoel Angelim Dino, în vârstă de 106 ani, și al soției sale, Maria de Sousa Dino.

O poveste de dragoste care a rezistat războiului

Eleanor și Lyle sunt, de asemenea, cel mai în vârstă cuplu căsătorit din istorie, cu o vârstă combinată de peste 216 ani, potrivit LongeviQuest. Povestea lor de iubire este considerată excepțională, supraviețuind războiului și altor dificultăți.

Cei doi s-au întâlnit pentru prima dată în 1941, la un meci de baschet universitar, Lyle jucând pentru Clark Atlanta University, iar Eleanor fiind spectator.

„Nu-mi amintesc cine a câștigat meciul, dar știu că atunci l-am cunoscut pe Lyle”, a povestit Eleanor.

S-au îndrăgostit rapid și au planificat să se căsătorească, deși erau siguri că Lyle va fi înrolat în armată din cauza celui de-Al Doilea Război Mondial. Cei doi s-au căsătorit pe 4 iunie 1942, după ce Lyle a primit o permisie de trei zile de la o bază militară din Georgia.

„A meritat pe deplin”

Ziua nunții a fost și prima întâlnire a lui Lyle cu familia soției sale. Lyle a povestit că a călătorit într-un vagon segregat rasial, o cursă lungă înainte de mișcarea pentru drepturile civile din SUA, dar „a meritat pe deplin pentru Eleanor”.

Când Lyle a plecat să servească în Italia, Eleanor s-a întrebat dacă îl va mai vedea vreodată. Ea era deja însărcinată cu primul lor copil și s-a mutat la New York, unde a întâlnit familia soțului ei pentru prima dată.

Cei doi au menținut legătura prin corespondență, deși scrisorile lui Lyle erau intens cenzurate de armată. Eleanor a lucrat în domeniul financiar pentru o companie de piese de avion, sprijinindu-și familia în perioada în care Lyle era plecat.

„Am făcut multe lucruri împreună”

După război, cuplul s-a stabilit la New York, a lucrat în administrația publică și a călătorit împreună, inclusiv în Guadeloupe, Franța, locul preferat al lui Eleanor. Ea a obținut, la 69 de ani, doctoratul în educație urbană la Fordham University, Bronx.

De asemenea, au fost membri activi ai asociației absolvenților Clark Atlanta, înainte de a se muta în Miami, pentru a fi aproape de fiica lor, Angela.

Lyle recunoaște că nu-i vine să creadă că mariajul lor a stabilit un record mondial, dar spune că este fericit să rămână alături de Eleanor.