Liderii coaliției guvernamentale PSD-PNL-UDMR-minorități, reuniți miercuri seară, 8 ianuarie curent, la Guvern pentru prima ședință din acest an, au stabilit ca alegerile prezidențiale să aibă loc în luna mai. Primul tur pe 4 mai, iar cel de-al doilea pe 18 mai. Tot miercuri seară, liderii au decis că Crin Antonescu rămâne candidatul coaliției la alegerile prezidențiale.

„Decizia ţine cont de nevoia ca turul I al alegerilor să aibă loc în acelaşi timp cu alegerile parţiale din anumite judeţe (alegeri pentru primari în 13 comune, pentru Primăria Buşteni, Primăria Zalău şi Consiliul Judeţean Bihor) şi cu necesitatea ca datele alegerilor să nu se suprapună cu sărbătorile de Paşte şi Florii”, se arată într-un comunicat oficial.

Astfel, săptămâna viitoare Guvernul va adopta Ordonanţa de Urgenţă şi Hotărârea de Guvern necesare respectării deciziilor Coaliţiei. Potrivit PNL, „Coaliţia a reconfirmat că domnul Crin Antonescu rămâne candidatul acesteia pentru alegerile prezidenţiale”.

„Totodată, s-a decis ca, până la data de 27 ianuarie, bugetul de stat să fie prezentat în cadrul şedinţei Coaliţiei, astfel încât în prima săptămână din luna februarie să fie adoptat de Parlamentul României”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Coaliţia a mai decis că odată cu primul tur de scrutin se vor organiza şi alegeri parţiale în 13 comune, Primăria Zalău, Primăria Buşteni şi Consiliul Judeţean Bihor.

#alegeri #discuții #liderii coalitiei #Romania

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, recunoaște că sistemul de acordare a compensațiilor pentru energie poate fi inechitabil, întrucât persoanele care au contribuit mai mult pot ajunge să primească ajutoare mai mici. Totuși, oficiala susține că programul are un scop social și trebuie să îi sprijine în primul rând pe cei care nu își pot achita facturile. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la Realitatea TV.

„Există o doză de inechitate: pe măsură ce contribui mai mult, primești mai puțin. Dar aș vrea să reiterez că acesta este un fond de vulnerabilitate, care are ca scop să ajute persoanele care efectiv nu își pot achita facturile. Nu am putea lăsa o persoană să moară de foame sau să trăiască în frig doar pentru că, într-o anumită perioadă a vieții, nu a contribuit sau nu a avut capacitatea să contribuie”, a declarat ministra.

Oficiala a explicat și cum sunt luate în calcul veniturile persoanelor care solicită compensații, dar nu au venituri declarate oficial. Potrivit acesteia, autoritățile presupun un venit echivalent cu 50% din salariul mediu pe economie pentru fiecare solicitant, pornind de la ideea că orice persoană are anumite surse de existență.

Ministra a menționat însă că, în pofida acestei metode de calcul, sunt identificate în continuare persoane aflate în situații de sărăcie extremă, care au nevoie de sprijin.