Curs valutar
  • EUR
    19.9714
    -0.0025%
  • USD
    17.2301
    -0.314%
  • RUB
    0.2025
    -1.4815%
  • RON
    3.8104
    0.0262%
  • UAH
    0.3852
    -0.3115%

Toate știrile

18 august 2026

Peste 4.000 de deținuți din regiunea transnistreană, lăsați în frig

08 Ian. 2025, 13:04
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
08 Ian. 2025, 13:04 // Actualitate //  Realitatea.md

Peste 4.000 de persoane, deținute ilegal în așa-numitele penitenciare controlate de regimul de la Tiraspol, riscă să fie grav afectate de criza energetică, care a lovit regiunea transnistreană începând cu 1 ianuarie 2025. Clădirile, încălzite anterior cu gaze naturale, au rămas acum fără căldură, ceea ce înrăutățește condițiile de detenție, deja precare înainte de această criză. Situația este agravată și de imposibilitatea autorităților de la Chișinău de a monitoriza direct situația în regiune, a declarat avocatul Promo-LEX, Vadim Vieru, pentru Teleradio-Moldova. Pe fundalul crizei energetice, condițiile de detenție ilegală în stânga Nistrului riscă să degradeze și mai mult, avertizează Biroul politici de reintegrare.

„Așa-numitele instituții penitenciare din regiunea transnistreană aveau cazangerie separată, care era pe gaze. Odată cu debranșarea gazului din 1 ianuarie 2025, ca și alte instituții din regiune, nu mai sunt asigurate cu gaze naturale, respectiv nu se mai încălzesc. În astfel de situații, deținuții se află în condiții fără căldură. Nu cunoaștem alte informații, dacă li se permit anumite instalații electrice improvizate sau nu, dar cu siguranță căldura nu este asigurată prin centralele pe care le aveau acele instituții de detenție. Este o situație destul de gravă. Acces în așa-numitele penitenciare instituțiile de monitorizare nu îl au, la fel nici alte mecanisme de monitorizare. Deci situația reală este foarte complicat de aflat”, a declarat avocatul Promo-LEX, Vadim Vieru.

Și Biroul politici de reintegrare admite că condițiile de detenție ilegală în cele trei penitenciare din regiunea transnistreană riscă să se agraveze pe fundalul crizei energetice.

„În locurile privative de libertate din regiunea transnistreană, inaccesibile pentru autoritățile constituționale, condițiile de detenție ilegală au fost foarte precare până la declanșarea crizei energetice, iar în acest moment este posibilă degradarea acestora.”

Biroul a precizat că unul din cele două penitenciare din orașul Bender subordonate autorităților constituționale, își desfășoară activitatea în regim normal. Este vorba de Penitenciarul nr. 8, a cărui infrastructură a fost adaptată la capacitatea de funcționare autonomă de situația din oraș.

„Penitenciarul nr. 12 e dependent de infrastructura orășenească și a fost deconectat de la încălzirea centralizată, însă, datorită dotării instituției cu sistem de încălzire alternativă, prin intermediul unui proiect finanțat prin Programul activităților de reintegrare a țării, dacă e necesar, se conectează generatorul de curent electric.”

Pe lângă penitenciare, criza energetică afectează grav și alte instituții esențiale, precum spitalele și centrele pentru persoane vulnerabile. În această perioadă, drepturile fundamentale ale oamenilor, precum accesul la sănătate, hrană și apă, pot fi grav afectate, a avertizat ombudsmanul Ceslav Panico într-o declarație pentru sursa citată. Potrivit lui, Oficiul Avocatului Poporului monitorizează atent situația și depune eforturi pentru a preveni o criză umanitară în regiune. Totuși, intervențiile sunt îngreunate de lipsa accesului și de refuzul așa-ziselor autorități de la Tiraspol de a colabora, a mai spus avocatul poporului.

Criza umanitară din regiunea transnistreană a fost generată intenționat de Federația Rusă pentru a destabiliza Republica Moldova, consideră avocatul Vadim Vieru. Potrivit lui, Chișinăul trebuie să identifice, pe de o parte, soluții rapide pentru a sprijini populația afectată, inclusiv persoanele deținute ilegal, iar pe de altă parte, să revină la masa de dialog cu Tiraspolul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că Gazprom a suspendat livrarea gazelor naturale către regiunea transnistreană începând cu data de 1 ianuarie 2025. În legătură cu o potențială criză umanitară în regiunea transnistreană din cauza nerespectării de către Federația Rusă a contractului livrărilor de gaze naturale consumatorilor din stânga Nistrului, Republica Moldova se află în stare de urgență începând cu 16 decembrie 2024. Starea de urgență a fost instituită, pe 11 decembrie, și de administrația de facto de la Tiraspol.

Realitatea Live

17 Aug. 2026, 22:43
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
17 Aug. 2026, 22:43 // Slider //  Ana Panaguța

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!