România contribuie la fondurile NATO cu 1,4 milioane de dolari pentru apărarea a cinci țări, printre care și Moldova

Ministerul Afacerilor Externe din România anunță acordarea unor contribuții voluntare ale României la fondurile NATO, în valoare de 1,4 milioane de dolari. Fondurile sunt dedicate întăririi rezilienței și capacității de apărare ale Ucrainei, Republicii Moldova, Georgiei și Regatului Hașemit al Iordaniei, transmite presa locală.

Ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, a transmis către Secretarul general NATO și omologii săi din statele menționate scrisori în care a informat despre decizia luată prin Hotărârea de Guvern 1175, care a stabilit redirecționarea unor fonduri alocate anterior pentru programul NATO de sprijin pentru armata națională afgană, rămase neutilizate.

„Astfel, România va contribui la consolidarea rezilienței și capacității de apărare ale Ucrainei, care se confruntă cu agresiunea ilegală, neprovocată și nejustificată a Federației Ruse, prin acordarea a până la 400.000 dolari pentru Fondul voluntar privind Pachetul de Asistență Cuprinzătoare pentru Ucraina (NATO-Ukraine Comprehensive Assistance Package Trust Fund), ale Republicii Moldova, prin contribuția de până la 600.000 dolari pentru Fondul voluntar de consolidare a capacității de apărare a Republicii Moldova (Moldova Defense Capacity Building Trust Fund), precum și ale Georgiei, prin finanțarea cu până la 300.000 dolari a Fondului voluntar de consolidare a capacității de apărare a Georgiei (Georgia – Defense Capacity Building Trust Fund), țări dintre cele mai afectate de efectele invaziei ruse în Ucraina. Contribuția voluntară la Fondul voluntar de consolidare a capacității de apărare a Regatului Hașemit al Iordaniei (Jordan – Defense Capacity Building Trust Fund) va fi de până la 100.000 dolari”, potrivit sursei citate.

Ministerul precizează că decizia a fost luată în baza priorităților de politică externă și de securitate ale României și contribuie la creșterea profilului țării noastre în cadrul NATO, precum și la îndeplinirea obiectivelor de consolidare a securității și stabilității în proximitatea Flancului Estic, în special în regiunea Mării Negre.

„Totodată, acest demers reconfirmă rolul activ al României de promotor al politicii de parteneriate a NATO, prin sprijinirea partenerilor din Vecinătatea Estică, dar și de întărire a legăturilor Alianței cu Vecinătatea Sudică. De asemenea, această măsură este în concordanță cu asumarea de către România, începând cu 1 ianuarie 2023, a rolului de Ambasadă Punct de Contact NATO (Contact Point Embassy – CPE) în Georgia și, respectiv, în Iordania, pentru o perioadă de doi ani (2023-2024), în urma deciziei NATO în acest sens (https://www.mae.ro/node/59297)”, potrivit sursei citate.

Glad to announce that #Romania🇷🇴 allotted up to $1.4mln as voluntary contribution to @NATO Trust Funds for enhancing #resilience & #defence capacities of our partners in #BlackSea &beyond:#UA🇺🇦, R.#Moldova🇲🇩, #GE🇬🇪, #Jordan🇯🇴 @DmytroKuleba @nicupopescu @iliadarch @AymanHsafadi pic.twitter.com/hCHFlk2eSH

— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) October 15, 2022

#aparare #NATO #Moldova #Romania

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.