România este interesată de portofoliile de de comisar european în domeniul economic ori în cel al extinderii UE, au declarat joi, 27 iunie curent, pentru CaleaEuropeană.ro surse oficiale de la Bruxelles. Potrivit aceloraşi surse, cei aleşi în fruntea Uniunii Europene vor fi: Ursula von der Leyen – preşedinte al Comisiei Europene, Kaja Kallas – înalt reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate şi Antonio Costa – preşedinte al Consiliului European.
Un summit crucial care va stabili calea de urmat pentru Uniunea Europeană până la finalul acestui deceniu are loc loc joi și vineri, 27-28 iunie, la Bruxelles. Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene se întrunesc în cadrul Consiliului European de vară, conform tradiționalei scrisori adresate șefilor de state sau de guverne de către președintele Consiliului European, Charles Michel. Punctele cardinale ale reuniunii vor fi aprobarea pachetului de lideri care vor conduce Comisia Europeană și Consiliul European în următorii cinci ani, numirea viitorului Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate și adoptarea Agendei Strategice 2024-2029, bazată pe trei piloni: o Europă liberă și democratică, o Europă puternică și sigură, o Europă prosperă și competitivă.
Liderii europeni negociatori din partea celor trei mari familii politice (PPE, Socialiști și Liberali), în frunte cu președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz și premierul polonez Donald Tusk, au aprobat pachetul pentru funcțiile de top din UE, stabilind că Ursula von der Leyen va fi susținută pentru un nou mandat de președintă a Comisiei Europene, fostul premier social-democrat portughez António Costa pentru funcția de preşedinte al Consiliului European, iar şefa guvernului eston, liberala Kaja Kallas, să preia poziția de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, care este și vicepreședinte al Comisiei Europene.
În ceea ce privește portofoliul de comisar european din partea României, anterior alegerilor europene, premierul Marcel Ciolacu declara că “va face propunerea de comisar european” după consultări cu președintele Klaus Iohannis, care reprezintă România în Consiliul European.
Întrebat public după scrutinul europarlamentar câștigat de Alianța PSD – PNL ce poziții în conducerea Uniunii Europene vizează România, președintele Klaus Iohannis a precizat că Guvernul va stabili, nominaliza și negocia poziția de comisar european din partea României.
Ulterior, premierul Marcel Ciolacu a reiterat că va avea o discuție cu Iohannis privind comisarul european din partea României, subliniind că atributul desemnării este al premierului, dar că președintele reprezintă România în Consiliul European. El a precizat că România vizează un comisar pentru un portofoliu legat de economie și de piață internă.
În schimb, portofoliul pentru extindere ar însemna că un comisar european din partea României ar gestiona, în numele Comisiei Europene, negocierile de aderare cu statele candidate, dintre care fac parte Ucraina și Republica Moldova, țări cu care UE a deschis tratativele de aderare la 25 iunie, prin organizarea primelor conferințe interguvernamentale.
Portofoliul extinderii va avea o greutate aparte în noua Comisie Europene, în contextul în care în paralel cu adoptarea Agendei Strategice a UE 2024-2029, liderii europeni vor adopta și o foaie de parcurs privind reforma internă a UE în perspectiva extinderii.
“Viitoarele state membre și UE trebuie să fie pregătite în momentul aderării”, este punctul de plecare al acestei foi de parcurs, conform concluziilor adoptate în decembrie anul trecut de către liderii europeni, care au decis că procesul de extindere și reformarea Uniunii vor “înainta în paralel”.
De altfel, Consiliul European de la Granada din octombrie 2023 s-a încheiat cu adoptarea declarației prin care liderii europeni au pus bazele lansării procesului de reflecție privind agenda strategică 2024-2029 și au statuat că extinderea UE este “o investiție geostrategică” și că “atât UE, cât și viitoarele state membre trebuie să fie pregătite”. În ceea ce o privește, România a punctat că susține un proces paralel al avansării extinderii și al eficientizării funcționării UE, în limitele actuale ale tratatelor.
De la aderarea la UE, România a avut patru portofolii de comisar european: multilingvism, prin Leonard Orban, agricultură și dezvoltare rurală, prin Dacian Cioloș, politică regională, prin Corina Crețu, și transporturi, prin Adina Vălean.
