Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

România, la limita sistemului energetic: Importurile de electricitate au depășit producția internă

05 Oct. 2026, 09:36
 // Categoria: În Lume // Autor:  Daniela Baranovschi
05 Oct. 2026, 09:36 // În Lume //  Daniela Baranovschi

Sistemul energetic al Romîniei își atinge limitele în mijlocul toamnei. Importul de energie electrică a fost, sâmbătă seara, 3 octombrie, mai mare decât producția națională la acel moment și foarte aproape de limita capacității maxime de pe liniile de interconexiune, potrivit datelor Transelectrica.

În seara zilei de 3 octombrie, producția națională livrată în rețele a fost de doar 2.900 de MW, în timp ce importurile ajunseseră la aproape 3.400 de MW, deci mai mult decât toată producția internă, potrivit e-nergia.ro.

Mai îngrijorător însă este că limita capacității de import este de circa 4.000 de MW, deci sâmbătă seara, România s-a apropiat extrem de mult de acest plafon.

Potrivit e-energia.ro, un cumul de factori au dus la situația rar întâlnită de sâmbătă seara:

  • resursa hidro a scăzut, pe fondul secetei prelungite;
  • centrala nucleară de la Cernavodă rămâne oprită;
  • capacități de stocare reduse care să absoarbă energia fotovoltaică produsă în timpul zilei când soarele este puternic;
  • producție mică din energia eoliană;

Așadar, când toate aceste condiții se întrunesc într-o singură zi, devine evident că sistemul energetic național începe să se apropie de limitele sale atunci când este vârf de consum, ceea ce se întâmplă, de regulă, seara.

De asemenea, conform e-nergia.ro, sâmbătă seara, centralele pe gaze funcționau la o putere de circa 1.250 MW, iar cărbunele la nici 600 MW.

La orele la care România a importat energie electrică, prețul PZU depășea 1.900 lei/MWh.

Producția de energie verde în România a scăzut semnificativ față de lunile de vară. De exemplu, la data de 14 august 2026, energia solară asigura peste jumătate din producția de energie din România. Panourile fotovoltaice au furnizat peste 2.800 de MW în Sistemului Energetic Național (SEN), cât patru reactoare de la Centrala Nucleară de la Cernavodă.

În comparație, luni, 5 octombrie, la ora 8 dimineața, panourile fotovoltaice furnizau 780 MW. Este de așteptat ca producția să crească pe parcursul zilei.

Astfel, la data de 5 octombrie, ora 8.36 dimineața, datele Transelectrica arată că în România se produc 4427 MW, în timp ce consumul este de 6.100 MW:

  • 32.44% Hidro – 1435 MW;
  • 28.21% Hidrocarburi – 1248 MW;
  • 17.63% Foto – 780 MW;
  • 12.77% Cărbune – 565 MW;
  • 6.92% Instalații de stocare – 306 MW;
  • 1.38% Biomasa – 61 MW;
  • 0.66% Eolian – 29 MW;
  • 0.00% Nuclear – 0 MW;

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.