Marian Murguleț, fost Chief Information Officer al Guvernului în timpul mandatelor Viorica Dăncilă și Ludovic Orban, este vizat de un control al Direcției Generale Antifraudă Fiscală privind operațiuni de ordinul zecilor de milioane de lei și potențiale infracțiuni fiscale, transmite stiripesurse.ro.

Murguleț, fostul coordonator al strategiei IT a Guvernului României, este verificat de inspectorii Antifraudă într-un caz care vizează fluxuri financiare de ordinul zecilor de milioane de lei. Operațiunile sunt analizate inclusiv din perspectiva unor potențiale infracțiuni fiscale.

Murguleț a fost numit CIO al Guvernului în 2019, în mandatul Vioricăi Dăncilă, și a rămas în funcție și sub guvernul Ludovic Orban. Din această poziție coordona strategiile naționale IT, arhitectura informatică a administrației centrale și marile proiecte de digitalizare ale statului. A fost eliberat din funcție la începutul mandatului lui Florin Cîțu.

Potrivit sursei citate, pe 31 august 2026, Marian Murguleț și partenerul său de business, Adrian Văduva, au anunțat că își vând integral participațiile din Trencadis. Murguleț devenise acționar al companiei după plecarea din administrația publică, într-un traseu care l-a dus de la coordonarea digitalizării statului la conducerea unei companii care contracta cu instituții publice. Potrivit informațiilor obținute de stiripesurse.ro, ieșirea rapidă a celor doi din companie este direct legată de controlul Antifraudă. Verificările ar fi deja cunoscute înainte de anunțul din 31 august și indică existența controlului drept motiv al deciziei de vânzare a participațiilor.

Continuare pe stiripesurse.ro.

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.