NATO va desfășura în România un sistem modern de supraveghere aeriană de producție turcească, menit să consolideze capacitatea de avertizare timpurie și reacție rapidă a țării în fața amenințărilor aeriene, în special a dronelor lansate de Rusia. Un sistem identic va fi instalat și în Polonia, scrie Euractiv.

Potrivit agenției germane DPA, instruirea militarilor români și polonezi în utilizarea echipamentului va începe săptămâna viitoare, „cu sprijinul Ucrainei”.

Sistemul poartă denumirea MEROPS (Multispectral Extended Range Optical Sight) și este dezvoltat de o companie din Turcia. Acesta poate fi instalat pe elicoptere sau pe drone proprii și este capabil să detecteze ținte aeriene indiferent de condițiile meteo, inclusiv atunci când vizibilitatea este redusă.

Prin implementarea MEROPS, România și Polonia vor beneficia de o întărire a capacităților de apărare și de reducerea timpilor de reacție în cazul unor atacuri cu drone rusești. Potrivit Antena 3 BBC, decizia Alianței reflectă adaptarea la noile tipuri de amenințări, prin integrarea unor sisteme optice moderne, complementare celor tradiționale, precum radarele și avioanele de vânătoare, utilizate deja în misiunile de poliție aeriană extinsă.

Furnizarea acestor sisteme are loc în cadrul noii misiuni NATO, „Santinela Estică”, anunțată de secretarul general al Alianței, Mark Rutte, și de comandantul forțelor NATO în Europa, Alexus Grynkewich. Inițiativa vine după recentele încălcări ale spațiului aerian al României și Poloniei de către drone rusești.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Polonia a reușit să doboare doar 4 dintre cele 19 drone lansate de Rusia asupra teritoriului său. În același timp, o dronă rusească a pătruns în spațiul aerian românesc și a survolat timp de aproximativ 50 de minute fără să fie neutralizată. Ministerul Apărării de la București a precizat că piloții de F-16 au primit „autorizarea” de a deschide focul, însă au decis să nu acționeze.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#drone #NATO #Romania

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.