NATO va desfășura în România un sistem modern de supraveghere aeriană de producție turcească, menit să consolideze capacitatea de avertizare timpurie și reacție rapidă a țării în fața amenințărilor aeriene, în special a dronelor lansate de Rusia. Un sistem identic va fi instalat și în Polonia, scrie Euractiv.

Potrivit agenției germane DPA, instruirea militarilor români și polonezi în utilizarea echipamentului va începe săptămâna viitoare, „cu sprijinul Ucrainei”.

Sistemul poartă denumirea MEROPS (Multispectral Extended Range Optical Sight) și este dezvoltat de o companie din Turcia. Acesta poate fi instalat pe elicoptere sau pe drone proprii și este capabil să detecteze ținte aeriene indiferent de condițiile meteo, inclusiv atunci când vizibilitatea este redusă.

Prin implementarea MEROPS, România și Polonia vor beneficia de o întărire a capacităților de apărare și de reducerea timpilor de reacție în cazul unor atacuri cu drone rusești. Potrivit Antena 3 BBC, decizia Alianței reflectă adaptarea la noile tipuri de amenințări, prin integrarea unor sisteme optice moderne, complementare celor tradiționale, precum radarele și avioanele de vânătoare, utilizate deja în misiunile de poliție aeriană extinsă.

Furnizarea acestor sisteme are loc în cadrul noii misiuni NATO, „Santinela Estică”, anunțată de secretarul general al Alianței, Mark Rutte, și de comandantul forțelor NATO în Europa, Alexus Grynkewich. Inițiativa vine după recentele încălcări ale spațiului aerian al României și Poloniei de către drone rusești.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Polonia a reușit să doboare doar 4 dintre cele 19 drone lansate de Rusia asupra teritoriului său. În același timp, o dronă rusească a pătruns în spațiul aerian românesc și a survolat timp de aproximativ 50 de minute fără să fie neutralizată. Ministerul Apărării de la București a precizat că piloții de F-16 au primit „autorizarea” de a deschide focul, însă au decis să nu acționeze.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#drone #NATO #Romania

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.