Cu temperaturile crescând în fiecare an, problemele legate de exploatarea și deficitul de apă devin din ce în ce mai importante, cu atât mai mult cu cât secetele devin mai frecvente și pun o presiune tot mai mare asupra resurselor de apă. Eurostat a publicat recent Indicele de exploatare a apei plus (WEI+) – indice care ajută la înțelegerea nivelului de deficit de apă prin măsurarea consumului total de apă ca procent din resursele regenerabile de apă dulce disponibile pentru un anumit teritoriu și perioadă. Valorile de peste 20% sunt în general considerate un semn al deficitului de apă, iar valorile mai mari de 40% indică deficit sever de apă.
În 2022, UE WEI+ a fost de 5,8%, o creștere de 0,9 puncte procentuale (pp) față de 2000. A fost cea mai mare valoare de când a început această colectare de date în 2000.
Dintre țările UE, Cipru a înregistrat 71,0%, ceea ce indică faptul că utilizarea resurselor de apă dulce a fost nesustenabilă. În 2000, WEI+ în această țară UE era deja de 59,5%.
Malta și România au avut valori de 34,1% și 21,0% în 2022. Grecia, Portugalia și Spania cu 13,8%, 10,1% și, respectiv, 8,8%, au fost sub pragul de 20%, dar totuși deasupra majorității țărilor UE. În plus, diferențele regionale și severitatea deficitului de apă în lunile de vară nu sunt vizibile în aceste valori medii naționale anuale. În special în sudul Europei, deficitul de apă poate fi o problemă gravă primăvara și vara, agravată de presiunea mare asupra resurselor de apă din cauza nevoilor agricole, aprovizionării publice cu apă și turismului.
Lipsa apei în UE, 2022 (% resurse regenerabile de apă dulce, indicele de expunere a apei plus). infografic. Vedeți mai jos linkul către setul complet de date.
Letonia, Croația, Suedia, Slovacia, Lituania, Slovenia, Finlanda și Luxemburg au înregistrat toate valori ale indicelui WEI+ sub 1%, indicând că nu se aflau în condiții de stres hidric.
O treime din terenurile agricole sunt supuse deșertificării
O treime din suprafața arabilă a României prezintă risc de aridizare și chiar deșertificare, arată un studiu publicat de Ministerul Mediului, în anul 2023.
Cauzele principale sunt gestionarea ineficientă a resurselor de apă și schimbările climatice, care duc la creșterea temperaturilor și la reducerea precipitațiilor, în special în regiunile sudice și estice ale țării. În acest context, Ziua mondială de combatere a deșertificării și secetei este marcată în fiecare an, pe 17 iunie, pentru a atrage atenția asupra necesității de intensificare a eforturilor de contracarare a acestui fenomen.
Gestionarea durabilă a resurselor de apă este una dintre recomandările principale ale Organizației Națiunilor Unite pentru toate statele. Conform datelor publice furnizate de Grupul de specialiști în pierderile de apă al Asociației Internaționale a Apei, volumul global al pierderilor din rețelele de apă potabilă a fost estimat la 346 de milioane de metri cubi pe zi sau 126 de miliarde de metri cubi pe an, în 2019. La nivel global, seceta a fost declarată de ONU drept una dintre principalele amenințări ale secolului, cu estimarea că, în următorii 30 de ani, acest fenomen ar putea ajunge să afecteze trei sferturi din populația Planetei, cu tot mai mulți oameni care vor locui în zone cu deficit extrem de apă.
Fermierii Români – pierderi de peste 2,5 miliarde de lei
După patru ani consecutivi de secetă severă, 2025 aduce o schimbare în bine pentru agricultura românească. Precipitațiile din ultimele luni contribuie la îmbunătățirea condițiilor pentru recolte, însă eficiența utilizării apei rămâne un factor esențial în asigurarea unei dezvoltări sustenabile pe termen lung a sectorului agricol. Prin implementarea unor strategii sustenabile de reducere a pierderilor și reutilizare a resurselor, se poate spori productivitatea în contextul schimbărilor climatice.
Anul 2024 a fost unul dificil pentru fermierii români, cu pierderi de peste 2,5 miliarde de euro în sectorul vegetal, cauzate de fenomene meteorologice extreme. Pentru a sprijini agricultorii afectați, statul a alocat aproximativ două miliarde de euro prin diverse scheme de ajutor și despăgubiri, dintre care un miliard de euro a fost acordat direct fermierilor – o sumă fără precedent în România. În același timp, sudul țării s-a confruntat cu fenomenul deșertificării, care a afectat între 300.000 și 400.000 de hectare de teren agricol.
Deși precipitațiile recente aduc speranță, ele nu sunt suficiente pentru a rezolva problemele de fond. Gestionarea eficientă a resurselor de apă rămâne o prioritate, iar infrastructura de irigații deficitară și pierderile semnificative din rețelele de distribuție pun în pericol stabilitatea sectorului agricol. În acest context, tehnologiile moderne joacă un rol esențial în optimizarea consumului de apă și reducerea risipei.
În acest context, tehnologiile moderne devin indispensabile în lupta pentru optimizarea consumului de apă și reducerea risipei. Klarwin, lider european în soluții pentru filtrare, separare și purificare, oferă soluții inovatoare pentru gestionarea eficientă a resurselor de apă în agricultură. Sistemele avansate de senzori acustici detectează rapid pierderile din rețele, prevenind risipa și reducând costurile. În plus, tehnologiile de reutilizare a apei permit valorificarea optimă a resurselor existente, contribuind la un model agricol mai sustenabil și rezilient.
„Optimizarea consumului de apă nu mai este doar o opțiune, ci o necesitate strategică pentru viitorul agriculturii românești. Prin implementarea tehnologiilor de monitorizare și reutilizare, putem transforma acest sector într-unul mai rezilient și eficient, capabil să facă față provocărilor climatice”, afirmă Sabina Pistol, Manager Water Platform Klarwin.
Miliarde de oameni nu vor avea acces la apă sigură, salubritate şi igienă în 2030
Un raport al Organizației Mondiale a Sănătății şi UNICEF realizat în 2021 arăta că miliarde de oameni nu vor avea acces la apă potabilă pentru uz casnic şi la servicii de salubritate şi igienă sigure la nivel mondial în 2030 dacă ritmul progreselor nu va fi de patru ori mai mare.
Raportul arată clar că, în cazul în care persistă tendinţa actuală, miliarde de copii şi de familii nu vor avea acces la serviciile WASH esenţiale şi vitale, afirmând că, până în 2030:
- doar 81% din populaţia lumii va avea acces la apă potabilă sigură în gospodărie, în timp ce 1,6 miliarde de oameni nu vor avea acces;
- doar 67% din populaţia lumii va avea acces la servicii de salubritate sigure, în timp ce 2,8 miliarde de oameni nu vor avea acces;
- doar 78% din populaţia lumii va avea acces la dotări de bază pentru spălarea mâinilor, în timp ce 1,9 miliarde de oameni nu vor avea acces.
Raportul prezintă şi vastele inegalităţi, cei mai afectați fiind copiii şi familiile vulnerabile. Pentru a obţine un acces universal la apă potabilă sigură până în 2030, progresele ţărilor celor mai puţin dezvoltate ar trebui să înregistreze un ritm de zece ori mai mare decât în prezent. În contextele fragile, în care riscul ca populaţia să nu beneficieze de apă potabilă sigură este de două ori mai mare, ar trebui ca acest ritm să crească de 23 de ori.
