Premierul român Marcel Ciolacu a calificat amenințarea separatiștilor din Ucraina de a arunca în aer podul de la Giurgiulești drept o declarație inacceptabilă. Reacția oficialului de la București vine după ce așa numitul guvernator al regiunii Herson, Vladimir Saldo, a amenințat că armata Moscovei ar putea distruge podul care leagă Republica Moldova de România.

„România condamnă ferm declarațiile așa-zisului “reprezentant” al Rusiei în Herson, regiune ocupată ilegal de Rusia. Astfel de declarații la adresa Republicii Moldova, care vizează și o parte a teritoriului României, aliat NATO, sunt inacceptabile. Totodată, lovirea infrastructurii civile e crimă de război”, a scris prim-ministrul român pe Twitter.

În dimineața zilei de joi, Saldo a declarat că armata rusă ar putea arunca în aer podul de la Giurgiulești, ca răspuns la atacul ucrainenilor asupra podului de la Ciongar, care leagă Hersonul de peninsula anexată Crimeea.

„Știm coordonatele podurilor din regiunea Odesa și ale podului Giurgiulești, care au aparținut cândva Ucrainei, dar au fost predate de regimul Iușcenko. Un răspuns pe măsură va veni foarte curând”, a menționat liderul separatist din Herson.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La scurt timp, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene de la Chișinău a anunțat că îl va convoca, în regim de urgență, pe ambasadorul Federației Ruse în Republica Moldova, solicitându-i explicații corespunzătoare.

„Republica Moldova condamnă cu fermitate declarațiile recente ale unui reprezentant al Federatiei Ruse din Herson, teritoriu ucrainean aflat sub ocupație rusă, în care a fost amenințată direct țara noastră. Astfel de declarații sunt total inacceptabile. Nu vom tolera un astfel de limbaj îndreptat împotriva Republicii Moldova”, se arată în nota emisă de MAEIE.

Amintim că podul Ciongar a fost atacat în dimineața zilei de 22 iunie. Autoritățile nerecunoscute din Herson susțin că obiectul de infrastructură a fost bombardat de rachetele Storm Shadow, lansate de Forțele Armate ale Ucrainei.

FOTO, VIDEO Podul Ciongar din peninsula Crimeea a fost atacat. Administrația instalată de ruși: Mâna Kievului

#atac #Crimeea #Giurgiulești-Galați #Herson #Marcel Ciolacu #pod

Franța se confruntă cu o secetă deosebit de intensă, care pune o presiune tot mai mare asupra resurselor de apă. Autoritățile au impus restricții în cea mai mare parte din țară și se reunesc miercuri pentru a evalua situația hidrologică la nivel național.

Aproape 70% din teritoriul Franței se află sub restricții privind utilizarea apei, în condițiile unei secete pe care autoritățile o descriu drept „deosebit de intensă”. Duminică, toate cele 99 de departamente din Franța continentală și din Corsica se aflau cel puțin sub nivelul de vigilență din cauza secetei, cea mai redusă treaptă a sistemului francez de avertizare, scrie Mediafax.

Situația este însă mult mai gravă în cea mai mare parte a țării: 67 de departamente sunt la nivelul maxim de criză, iar alte 21 sunt la un nivel ridicat de alertă, potrivit Ministerului francez al Tranziției Ecologice.

Ministrul Tranziției Ecologice, Monique Barbut, a convocat pentru miercuri, 12 august, o reuniune a Comitetului de anticipare și monitorizare hidrologică (CASH), la care vor participa și reprezentanții prefecturilor regionale. Autoritățile urmează să analizeze situația apelor subterane, a râurilor și a solului din întreaga țară, pe baza celor mai recente date furnizate de serviciul meteorologic francez și de specialiștii în resurse de apă.

De asemenea, specialiștii vor evalua evoluția pânzei freatice, debitele râurilor și umiditatea solului, precum și efectele secetei asupra consumului de apă și a zonelor afectate. Analiza va include și consecințele asupra faunei și florei.

Pe agenda comitetului se află și modul în care a fost gestionat actualul episod de secetă, precum și măsurile necesare pentru o mai bună pregătire în fața unor astfel de situații.

Ministerul francez al Tranziției Ecologice a precizat că obiectivul este găsirea de soluții pentru a limita efectele viitoarelor episoade de secetă și pentru a reduce vulnerabilitatea regiunilor afectate.