Preşedintele Klaus Iohannis a spus joi că impunerea unei zone de excludere aeriană deasupra Ucrainei nu se poate realiza practic, pentru că NATO nu îşi doreşte un conflict militar cu Federaţia Rusă. El a adăugat că România s-a raliat la această poziţie clară.

„NATO nu îşi doreşte un conflict militar cu Federaţia Rusă. NATO doreşte să întreprindă orice se poate întreprinde pentru a nu lăsa războiul să se extindă dincolo de graniţele în care se desfăşoară acum. Măsurile pe care le-a luat NATO, pe care le-a luat Uniunea Europeană sunt de tip sancţiuni economice. În consecinţă, impunerea unei zone în care nu se poate zbura, a unei no-fly zone, nu se poate realiza practic, fiindcă o astfel de zonă în care nu se poate zbura se poate impune doar militar şi nu dorim să creăm premisele pentru extinderea conflictului armat din Ucraina. Această poziţie este foarte clară şi România s-a raliat la această poziţie”, a spus Iohannis, la conferinţa de presă comună cu preşedintele Estoniei, Alar Karis, de la Palatul Cotroceni, potrivit Agerpres.

Preşedintele Estoniei a declarat, la rândul său, că impunerea unei astfel de zone de excludere aeriană este o „chestiune dificilă”.

„Într-adevăr, Parlamentul nostru a adoptat o astfel de declaraţie, pentru că vrem să arătăm că ne dorim să facem mai mult decât face NATO în momentul de faţă. Această zonă de excludere aeriană este o chestiune dificilă. (Secretarul general al NATO) Jens Stoltenberg a explicat foarte clar cât de complicat este să se instituie o astfel de zonă în momentul de faţă, pentru că, în felul acesta, NATO şi Rusia vin în contact direct şi este ceva ce nu ne dorim în momentul de faţă. Dar, cred că, la un moment dat, va trebui să instituim o astfel de zonă. Se discută pe această temă, nu există un răspuns clar deocamdată. NATO nu sprijină această idee, însă membrii Parlamentelor naţionale au dreptul să scrie scrisori, să facă astfel de declaraţii”, a spus Karis.

Parlamentul Estoniei a cerut instituirea unei zone de excludere aeriană deasupra Ucrainei şi a încurajat Uniunea Europeană şi NATO să consolideze alianţa cu această ţară.

Legislativul de la Tallinn solicită de asemenea „statelor membre ale ONU să adopte imediat măsuri pentru stabilirea unei zone de excludere aeriană în scopul prevenirii victimelor civile masive în Ucraina”.

#Klaus Iohannis #NATO #razboi #Romania #Ucraina

Reprezentanții Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) nu vor participa la ședința solemnă organizată astăzi, 26 august, la Președinție, cu prilejul celor 35 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Socialiștii spun că vor marca această aniversare alături de cetățeni, în raioanele țării.

Într-un mesaj public, PSRM a calificat evenimentul de la Președinție drept unul al „ipocriziei” și a criticat guvernarea PAS și Președinția.

Socialiștii susțin că actuala guvernare nu are credibilitatea de a se prezenta drept apărătoare a statului și a intereselor cetățenilor. Formațiunea acuză guvernarea PAS că a admis oficial posibilitatea ca Republica Moldova să renunțe la suveranitate, independență și statalitate printr-o eventuală unire cu România.

„Nu vom sta la aceeași masă festivă cu cei care nu cred în viitorul statului Republica Moldova. În aceste zile, vom fi alături de cetățeni, în localitățile țării, pentru a le asculta problemele, a le înțelege preocupările și a le consolida încrederea într-un viitor mai bun, într-o Moldovă suverană, independentă și prosperă”, au transmis reprezentanții PSRM miercuri.

Precizăm că, sedința solemnă este organizată miercuri, 26 august, în sala istorică a clădirii Președinției în care, la 27 august 1991, a fost votată Declarația de Independență.

La eveniment vor fi prezenți președinta Maia Sandu, președintele Parlamentului Igor Grosu, deputați, membri ai Guvernului și ai Curții Constituționale, reprezentanți ai instituțiilor statului, ai corpului diplomatic, mediului academic și societății civile.

Vor participa și reprezentanți ai Asociației Obștești „Parlamentul Independenței”, care reunește foști deputați ai primului Parlament ales democratic al Republicii Moldova, semnatari și votanți ai Declarației de Independență.

Declarația de Independență a Republicii Moldova a fost adoptată la 27 august 1991, prin votul nominal al celor 278 de deputați ai primului Parlament, după ce zeci de mii de oameni s-au reunit la Marea Adunare Națională din centrul Chișinăului.