Capitala României, București, este sub un strat consistent de zăpadă. Ninge fără oprire de sâmbătă seara, iar până acum s-au adunat aproximativ 30 de centimetri de zăpadă, cel mai mare strat depus în luna februarie, din ultimii 7 ani. În zilele care urmează România se transformă în polul frigului din Europa. Gerul şi ninsorile se extind în toată ţara, iar temperaturile vor scădea sub -20 de grade Celsius, scrie Antena3.ro.

Meteorologii au prelungit cu încă o zi codul galben de ninsori, iar în București este așteptat ca stratul de zăpadă să depășească 40 de centimetri. Sunt probleme serioase în trafic. Drumarii nu reuşesc să facă faţă ninsorii continue. Au apărut, inevitabil, blocaje pe străzile necurățate. Probleme sunt și pentru pietoni.

Trotuarele din București sunt acoperite cu gheață, deși se știa că va ninge și va fi ger. Medicii se tem ca va creste numărul celor care vor ajunge la camera de gardă cu fracturi.

În zona București – Ilfov se pot strânge 40 cm de zăpadă până miercuri dimineață, ar fi cel mai mare strat de zăpadă atins în februarie din ultimii 5 – 7 ani.

A nins abundent şi în alte judeţe din ţară. La Constanța zăpada le-a pus probleme mari şoferilor. Drumarii au intervenit în permanenţă cu utilajele de deszăpezire.

În cele 10 judeţe pentru care a fost emis cod galben de ninsori – Argeş, Călăraşi, Constanţa, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov (şi municipiul Bucureşti), Prahova, Olt şi Teleorman, se circulă în condiţii de iarnă, cu precipitaţii sub formă de ninsoare şi depuneri de zăpadă pe carosabil.

Pe raza tuturor judeţelor vizate de atenţionarea meteo, dar şi în celelalte zone în care sunt semnalate ninsori, se acţionează cu utilaje şi cu material antiderapant.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#București #ger #ghețuș #ninsoare

Rusia se pregăteşte pentru ca războiul din Ucraina să continue ani de zile, planificând cheltuieli de război record şi renunţând la planurile de reducere a bugetelor militare, scrie adevărul.ro.

Cheltuielile militare prevăzute pentru anul viitor, în valoare de 17,1 trilioane de ruble (205 miliarde de dolari), ar reprezenta o creştere anuală de peste 40% faţă de cheltuielile de apărare planificate pentru acest an – sumele totale reale rămân clasificate – şi o creştere de aproape 380% faţă de anul dinaintea începerii războiului. Oficialii prevăd doar o scădere uşoară, la 16,6 trilioane de ruble în 2028 şi la 16,3 trilioane de ruble în 2029.

Această traiectorie reprezintă o schimbare bruscă faţă de situaţia de acum un an, când Moscova intenţiona să modereze creşterea cheltuielilor militare, în încercarea de a reduce deficitul bugetar şi de a reface rezervele epuizate în timpul războiului.

În schimb, noul buget vine într-un moment în care negocierile mediate de SUA sunt în mare parte blocate, oficialii europeni avertizează din ce în ce mai des asupra atacurilor hibride dirijate de la Moscova, iar Rusia continuă să bombardeze oraşele şi infrastructura ucrainene.

„Putin ridică miza”, a declarat Kirill Rogov, directorul Re: Russia, un grup de cercetare cu sediul la Viena. El transmite mesajul că Rusia „va continua să investească în război, iar Europa trebuie să decidă dacă este pregătită să menţină acelaşi nivel de sprijin” pentru Ucraina, a explicat el. Schimbarea este deosebit de frapantă în comparaţie cu aşteptările de acum un an, când planul de cheltuieli alimentase speranţele că acest conflict s-ar putea încheia în cele din urmă, a mai spus Rogov.

Putin a subliniat cât de mult s-au schimbat lucrurile joi, când i-a acuzat pe oficialii europeni că agravează tensiunile cu Rusia şi se pregătesc pentru un potenţial conflict în a doua jumătate a acestui deceniu, făcând referire la exerciţiile militare din Marea Baltică şi la declaraţiile politicienilor occidentali cu privire la exclava baltică Kaliningrad. El a afirmat că Rusia nu are intenţia de a ataca Europa, dar a avertizat că orice atac direct asupra teritoriului rus ar forţa Moscova să ia în considerare utilizarea întregii game de arme de care dispune.

„Înţelegem că ne-am confrunta cu un adversar de două ori mai mare decât noi din punct de vedere al populaţiei, cu un potenţial economic şi militar semnificativ”, a spus Putin. „Nu dispunem de atâtea forţe şi mijloace pentru a contracara această ameninţare. Dar nimeni nu dispune de mijloacele de distrugere de care dispune Rusia astăzi”, a recunoscut el.