Cele două foruri ale Legislativului României, Senatul şi Camera Deputaţilor, și-au ales luni, 23 decembrie 2024, preşedinţii, după ce, la finalul săptămânii trecute, parlamentarii au depus jurământul şi au fost constituite comisiile permanente.

Liberalul Ilie Bolojan a devenit preşedintele Senatului, după ce a primit 70 de voturi.

„Nu a fost un obiectiv pentru mine ocuparea acestei funcţii, dar voi face tot ce este posibil ca să reprezint cu demnitate Senatul şi ţara noastră. Pentru mine cred că sunt importante câteva lucruri din această poziţie şi sper să rezonaţi şi dumneavoastră cu ele. În primul rând să putem genera legi cât mai bune, cât mai clare, nu legi care sună neapărat bine, dar care creează probleme de obicei, ci legi care rezolvă probleme, legi care creează un context bun pentru ca românii, pentru ca antreprenorii să se dezvolte şi ţara noastră să aibă o direcţie bună în anii următori”, a afirmat Bolojan, după ce a fost ales președintele Senatului.

Iar Partidul Social Democrat preia șefia Camerei Deputaților, în funcţia de preşedinte fiind votat Şerban Ciprian Constantin. Acesta a obținut 195 de voturi „pentru”. Potrivit calculelor făcute de presa de peste Prut, Ciprian Șerban a obținut voturi și de la celelalte partide, căci coaliția PSD-PNL-UDMR și minorități este formată din 176 de parlamentari.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Între timp, Marcel Ciolacu a fost desemnat premier de Klaus Iohannis, urmând ca noul Guvern al României, să fie învestit luni, 23 decembrie 2024. Noul Executiv ar urma să fie format din 16 ministere, dintre care 8 vor fi la PSD, 6 la PNL și 2 la UDMR, care a primit ministerele cu bani, respectiv Dezvoltării și al Finanțelor.

Crin Antonescu, anunțat candidat comun pentru președinție: PSD, PNL, UDMR și minoritățile au agreat formarea guvernului

#Camera Deputatilor #Romania #Senat

Judecătorii și procurorii care au demisionat după expirarea termenului legal de 20 de zile vor putea continua procedura de vetting, dacă solicită acest lucru. Curtea Constituțională a decis că demisia depusă după acest termen nu mai poate fi considerată automat drept nepromovare a evaluării integrității. Hotărârea a fost pronunțată pe 12 noiembrie, în urma examinării unei sesizări care vizează cazul fostei șefe a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, scrie Rupor.md.

Curtea a declarat neconstituțională sintagma „indiferent de motivul indicat” din Legea privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Până acum, prevederea stabilea că persoanele care demisionau după expirarea celor 20 de zile de la notificarea privind începerea evaluării erau considerate automat că nu au promovat vetting-ul.

Potrivit noii proceduri stabilite de Curte, evaluarea va continua la cererea persoanei vizate, chiar dacă aceasta a depus cererea de demisie după termenul prevăzut de lege. Regulile vor fi aplicate până când Parlamentul va modifica legislația.

Sesizarea a fost examinată în contextul dosarului ajuns la Curtea Supremă de Justiție, în care este contestată evaluarea Veronicăi Dragalin. Aceasta a fost depusă de judecătorii Stela Procopciuc, Ion Munteanu și Vladislav Gribincea, precum și de avocatul fostei șefe a Procuraturii Anticorupție, Vladimir Grosu.

Curtea Constituțională a admis sesizarea doar parțial. Celelalte solicitări ale avocatului, care vizau mai multe prevederi ale legii, au fost declarate inadmisibile.

Veronica Dragalin și-a anunțat demisia la 19 februarie 2025, iar mandatul său a încetat pe 4 martie. În iunie, comisia de evaluare a constatat că aceasta nu a promovat vetting-ul, după ce a demisionat în afara termenului prevăzut de lege. Ulterior, pe 17 iulie, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat raportul comisiei și i-a stabilit o interdicție de cinci ani de a ocupa funcția de procuror sau alte funcții de demnitate publică, calculată din momentul în care decizia va deveni definitivă.

Hotărârea Curții Constituționale este definitivă, nu poate fi atacată și a intrat în vigoare la data pronunțării. Parlamentul urmează să fie sesizat pentru a aduce legislația în concordanță cu decizia. În cadrul examinării au fost formulate și două opinii separate.