Cele două foruri ale Legislativului României, Senatul şi Camera Deputaţilor, și-au ales luni, 23 decembrie 2024, preşedinţii, după ce, la finalul săptămânii trecute, parlamentarii au depus jurământul şi au fost constituite comisiile permanente.

Liberalul Ilie Bolojan a devenit preşedintele Senatului, după ce a primit 70 de voturi.

„Nu a fost un obiectiv pentru mine ocuparea acestei funcţii, dar voi face tot ce este posibil ca să reprezint cu demnitate Senatul şi ţara noastră. Pentru mine cred că sunt importante câteva lucruri din această poziţie şi sper să rezonaţi şi dumneavoastră cu ele. În primul rând să putem genera legi cât mai bune, cât mai clare, nu legi care sună neapărat bine, dar care creează probleme de obicei, ci legi care rezolvă probleme, legi care creează un context bun pentru ca românii, pentru ca antreprenorii să se dezvolte şi ţara noastră să aibă o direcţie bună în anii următori”, a afirmat Bolojan, după ce a fost ales președintele Senatului.

Iar Partidul Social Democrat preia șefia Camerei Deputaților, în funcţia de preşedinte fiind votat Şerban Ciprian Constantin. Acesta a obținut 195 de voturi „pentru”. Potrivit calculelor făcute de presa de peste Prut, Ciprian Șerban a obținut voturi și de la celelalte partide, căci coaliția PSD-PNL-UDMR și minorități este formată din 176 de parlamentari.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Între timp, Marcel Ciolacu a fost desemnat premier de Klaus Iohannis, urmând ca noul Guvern al României, să fie învestit luni, 23 decembrie 2024. Noul Executiv ar urma să fie format din 16 ministere, dintre care 8 vor fi la PSD, 6 la PNL și 2 la UDMR, care a primit ministerele cu bani, respectiv Dezvoltării și al Finanțelor.

Crin Antonescu, anunțat candidat comun pentru președinție: PSD, PNL, UDMR și minoritățile au agreat formarea guvernului

#Camera Deputatilor #Romania #Senat

Statele Unite pregătesc un „pachet de pace” pentru încheierea războiului din Ucraina și speră ca negocierile în format trilateral Ucraina–Rusia–SUA să fie reluate în curând. Anunțul a fost făcut de Jared Kushner, în timp ce emisarul special al SUA, Steve Witkoff, a declarat că Washingtonul a înregistrat „progrese semnificative” în cadrul discuțiilor purtate la Moscova, scrie presa din Ucraina.

Potrivit lui Witkoff, în capitala rusă au fost discutate idei noi, care au fost ulterior prezentate părții ucrainene la Kiev. La discuțiile de la Kiev participă și reprezentanți ai serviciilor de informații europene.

Emisarul american a subliniat că, pentru a ajunge la un acord, atât Rusia, cât și Ucraina trebuie să fie dispuse să facă compromisuri și să-și apropie pozițiile. Washingtonul consideră că există premise pentru o soluție „pașnică și diplomatică”.

În același timp, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că problema Donbasului este una dintre chestiunile centrale ale războiului și are o importanță strategică pentru țara sa.

„Problema Donbasului nu privește doar Donbasul. Consider că aceasta este una dintre problemele centrale ale acestui război”, a declarat Zelenski.

Potrivit liderului ucrainean, războiul reprezintă atât o luptă pentru supraviețuire și una de uzură, cât și un conflict în care problema teritorială este una dintre principalele mize. Zelenski a subliniat că Donbasul are o importanță strategică deosebită pentru Ucraina.

Președintele ucrainean a afirmat că armata țării și-a consolidat pozițiile pe câmpul de luptă, în special în est, unde forțele ruse continuă să fie active și își sporesc efectivele. Zelenski a avertizat că, după alegerile din Rusia, ar putea avea loc o nouă mobilizare, orientată în principal spre această direcție.

În opinia sa, menținerea unei poziții puternice pe front este esențială pentru ca diplomația să aibă șanse reale de succes.

„Fără o poziție puternică pe câmpul de luptă, fără o poziție puternică a Ucrainei, vor exista doar ultimatumuri. Așa însă, există, poate, o șansă pentru diplomație”, a spus Zelenski.

Președintele ucrainean susține că, în ultimele 10–12 luni, Ucraina și-a consolidat poziția, însă se confruntă în continuare cu provocări importante, în special în perspectiva iernii.

Zelenski a atras atenția și asupra situației financiare a țării, afirmând că Ucraina are nevoie de resurse pentru susținerea armatei, pentru problemele umanitare și pentru dezvoltarea propriei industrii de apărare.

Declarațiile lui Zelenski vin în contextul intensificării eforturilor diplomatice ale Washingtonului pentru reluarea negocierilor privind încheierea războiului. Ucraina și partenerii săi au discutat în ultimele săptămâni mai multe formule pentru un eventual acord, însă problema teritoriilor rămâne una dintre cele mai dificile chestiuni.