România va cumpăra 18 aeronave militare F-16 la preț de 1 euro. Acordul privind achiziția urmează să fie semnat de către miniștrii Apărării din București și Amsterdam, iar anunțul despre achiziție a fost făcut la Haga, unde are loc summitul NATO.

Ministrul român Apărării Ionuț Moșteanu a anunțat miercuri aparatele de zbor urmează să fie utilizate pentru antrenamente, informează hotnews.ro. Potrivit lui, până a face tranzacția, urmează proceduri care nu pot fi ocolite, inclusiv discuții ale experților tehnici.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Astăzi o să semnez împreună cu ministrul olandez acest Memorandum de Înțelegere pentru a continua procedura de transfer sau de continuare a activității la centrul de pregătire F-16. Sunt 18 avioane care până la finalul anului vor intra în proprietatea statului român pentru un preț modic. Asta e o procedură care nu poate fi ocolită altfel și de aici încolo încep discuțiile tehnice la nivel de experți pentru a finaliza procedura. Deci mai sunt niște lucruri tehnice”, a declarat oficialul.

După invazia Rusiei, piloții ucraineni fac antrenamente pentru a manevra avioanele F-16 în Uniunea Europeană, inclusiv în România. Una dintre bazele militare la care au loc instruirile este cea de la Fetești, județul Ialomița.

#1 euro #achizitie #avioane #F-16 #Romania

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.