Peste 158 de mii de cetățeni români din Republica Moldova au participat în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din România, înregistrând o prezență record. Dintre aceștia, 88% au votat cu Nicușor Dan, candidatul proeuropean care a câștigat mandatul de președinte al României, transmite IPN.

Alegerile prezidențiale din România s-au încheiat duminică, 18 mai, cu victoria lui Nicușor Dan, care a obținut 53,60% din voturile exprimate, adică peste 6 milioane de sufragii. În diasporă, participarea a fost una ridicată, iar în Republica Moldova s-a înregistrat una dintre cele mai mari mobilizări din afara granițelor țării.

Datele oficiale arată că 158.143 de români din Republica Moldova și-au exprimat opțiunea electorală în turul al doilea, desfășurat în perioada 16-18 mai, în cele 64 de secții de votare organizate pe teritoriul țării. Prezența este considerabil mai mare decât cea din primul tur, când au votat 90.837 de persoane, și depășește prezența din turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2019.

Nicușor Dan a obținut în Moldova 88% din voturi, adică 138.320 de sufragii. Contracandidatul său, George Simion, liderul AUR, a fost votat de 12% dintre alegători – 18.868 de persoane.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La nivel general, prezența la urne în diaspora a fost de peste 1,6 milioane de alegători, iar Republica Moldova s-a clasat pe locul cinci în topul țărilor cu cei mai activi votanți români, după Italia, Germania, Marea Britanie și Spania.

#alegeri #Moldova #Romania #secții

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.